01:17
Luna aceasta, metroul din București împlinește 42 de ani, iar istoria acestuia este una impresionantă care a început în prima jumătate a secolului al XX-lea, Nicolae Ceaușescu fiind cel care a conturat cel mai profund și a și pus în practică execuția tunelurilor prin care circulăm și noi astăzi. Chiar și așa, Dimitrie Leonida a fost cel care a gândit inițial acest tip de transport și pentru Capitală, între 1934 și 1936 s-a discutat pentru prima dată serios despre trenuri subterane și tramvaie electrice.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, planurile uriașe ale celor mai luminate minți de la acea vreme au fost zădărnicite din cauza situație tensionate. Au fost reluate, așadar, în 1975 pe vremea dictatorului Nicolae Ceaușescu, care și-a dorit un sistem de transport subteran prin care muncitorii din București să ajungă de la fabricile în care munceau acasă, în cartierele-dormitor în care se contruiau tot mai multe blocuri cu zeci, chiar sute de apartamente în unele cazuri.
Printre stațiile de metrou care au o istorie impresionantă se află și cea de la Politehnică, acolo unde în fiecare zi sunt călcate în picioare comori greu de explicat chiar și pentru unii specialiști. Cu siguranță dacă ați trecut prin stația de metrou ați văzut marmura care arată total diferit față de ce există în celelalte stații de metrou din rețeaua subterană.
Specialiștii vorbesc despre niște fosile vechi de peste 65 de milioane de ani, care sunt încructate în materialul cu care a fost pavată stația de metrou. Vorbim despre scoici, alge, moluște sau corali, comori incontestabile, potrivit aprecierilor făcute de specialiști. Acestea datează de pe vremea când existau forme de viață doar în apele mărilor și ale oceanelor.
La finalul anului 2012, în stația de metrou Politehnica ar fi trebuit să fie amenajat un muzeu în miniatură, iar călătorii să fie informați cu privire la bogățiile uriașe pe care calcă minut de minut fără să le cunoască adevărata valoare. În realitatea, spunea fostul director Metrorex, Gheorghe Udriște, cel care inițiase propunerea, nu a existat finanțarea necesară și totul a rămas în stadiul de propunere.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]”Fosilele de acolo sunt ceva unic și foarte frumos. Ele ar trebui conservate, valorificate și păstrate pentru generațiile viitoare, astfel încât să se poată bucura de aceste artefacte, dacă le putem numi așa. Sunt mai multe propuneri de transformare în muzeu”, a declarat, pentru Impact.ro, directorul Metrorex, Ștefan Paraschiv.
Specialiștii spun că fosilele au fost extrase, cel mai probabil, din Munţii Gilău, din localitatea clujeană Săvădisla. Dalele calcaroase roşii includ o bogată şi foarte bine conservată asociaţie paleontologică marină, dominată de rudişti, gastropode, alge roşii calcaroase şi stromatolite, conform studiului geologic de la baza proiectului. Pe lângă rudişti, mai sunt și fosile ale organismelor marine care se asociau cu rudiştii în biocenoza recifală de la sfârşitul Cretacicului: gastropode (melci), rodofite calcaroase (alge roşii) şi cyanobacterii (alge albastre-verzi) ce au generat stromatolite (structuri organo-sedimentare laminitice).
Într-una dintre propunerile făcute se specifică ca acest muzeu de la Politehnică să cuprindă inclusiv niște ecrane pe care să ruleze informații cu privire la proiveniența și vechimea fosilelor, dar și zone în care acestea să poată fi observate mai bine de către călători. Momentan, totul rămâne la stadiul de proiect, până când se va obține și aproba finanțarea necesară.
