ANALIZĂ

Politico: Rețelele teroriste de adolescenți se dezvoltă în Europa și SUA. Cazul băiatului de 13 ani din România

Beatrice Dumitru 28.07.2022, 15:00
Politico: Rețelele teroriste de adolescenți se dezvoltă în Europa și SUA. Cazul băiatului de 13 ani din România

O rețea de tineri neo-naziști înființează celule teroriste în Europa și SUA în scopul comiterii de atacuri armate, arată o investigație comună realizată de publicațiile Welt am Sonntag, Politico și Insider.  Există zeci de astfel de grupuri, legate într-o rețea internațională, care se întinde de la coasta de vest a SUA până în Europa de Vest și țările baltice.

În interiorul unei rețele teroriste

Când Lukas F. ajungea în vara lui 2021 într-o cazarmă militară abandonată, ca parte a pregătirii pentru a deveni terorist, avea 16 ani și era un băiat zvelt, cu părul negru. Locul se află la aproximativ 45 de minute de centrul orașului Potsdam, la sud-vest de Berlin, Germania. Odată a fost folosit de Wehrmacht, forțele armate regulate ale Germaniei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar mai târziu de sovietici. Există lacuri în apropiere, populare printre înotători.

Lukas F. a înființat un grup pentru tinerii neo-naziști din mai multe țări care cred că duc un „război rasial”. El face parte dintr-o rețea de tineri din întreaga lume, adolescenți care fac schimb de idei de extremă-dreapta, propagandă nazistă și videoclipuri cu atacuri și se încurajează unii pe alții până la punctul în care unii dintre ei ajung să creadă că trebuie să ia armele și să lupte împotriva ordinii liberale.

Există zeci de grupuri ca acesta, legate într-o rețea internațională, care se întinde de la coasta de vest a SUA până în Europa de Vest și în cele mai îndepărtate colțuri ale statelor baltice.

Atacurile armate. Ce se întâmplă în interiorul unei rețele teroriste de adolescenți
O rețea de tineri neo-naziști înființează celule teroriste în Europa și SUA.

Ce dezvăluie investigația

Reporterii de la Welt am Sonntag, Politico și Insider au petrecut mai mult de un an investigând funcționarea interioară a acestei rețele teroriste de extremă dreapta. Folosind identități false, aceștia au obținut acces la aproximativ 20 dintre grupurile sale de chat, au vorbit cu persoane din interior și au securizat peste 98.000 de mesaje, inclusiv fotografii și videoclipuri.

În acest proces, au descoperit, de asemenea, liste negre, amenințări cu moartea împotriva politicienilor și jurnaliștilor și instrucțiuni despre cum să produci bombe și să folosești imprimante 3D pentru a produce piese de arme.

Pe parcursul acestei investigații, echipele editoriale au reușit să identifice numele reale ale unora dintre membrii grupului, inclusiv pe cel al lui Lukas F., care s-a ascuns online în spatele unor pseudonime. Cazul său arată cum adolescenții pot deveni atât de radicali încât vorbesc despre comiterea de crime. De asemenea, dezvăluie rolul jucat de rețea și de ce serviciilor de securitate le este atât de greu să le destructureze.

Excursie școlară la Sachsenhausen

Potrivit surselor din cercul său, Lukas F. s-a născut în Belarus. Mama lui este belarusă, tatăl său kazah de origine germană. Familia sa mutat în Potsdam când Lukas F. era mic. În Potsdam, Lukas F. a urmat o școală secundară unde, potrivit mai multor membri ai personalului, nu era cunoscut pentru diligența sa.

La vârsta de 15 ani, Lukas F. a plecat într-o excursie școlară în lagărul de concentrare de la Sachsenhausen. Scopul unor astfel de vizite a fost să-i învețe pe copii despre atrocitățile naziste și despre pericolele ideologiei naziste. Dar, după cum le spune mai târziu fratele său reporterilor, pentru Lukas F. vizita la lagărul de concentrare a fost un punct de cotitură. Când a ajuns acasă, a schimbat imaginea de pe desktop de pe computer cu o zvastica.

Mai târziu, Lukas F. avea să scrie că a devenit conștient de „ura” lui la vârsta de 14 sau 15 ani. „La început nu am vrut să fie real că sunt național-socialist. Dar acum lupt pentru asta.” În grupul său de chat, el descrie Holocaustul ca pe o „epurare” și scrie că nu poate înțelege cum pot crede oamenii că nu s-a întâmplat cu adevărat: „Este real și este corect”.

Fabrica de arme din dormitor

În vara anului 2020, la câteva luni după vizita sa la Sachsenhausen, Lukas F. părăsește școala secundară din Potsdam și începe o ucenicie. În noiembrie 2020, a înființat un grup de chat pe serviciul de mesagerie Telegram și îl numește Totenwaffen.

Între noiembrie 2020 și mai 2021, aproape 100 de utilizatori postează mesaje în grupul Totenwaffen. Ei provin din multe țări diferite, inclusiv Estonia, Franța și SUA, și discută între ei în engleză. Pe Telegram nu se confruntă cu restricții atunci când partajează imagini cu capete sparte între membrii grupului.

Un băiat care folosea numele de cod Edward a postat o fotografie pe chat, care arăta un pistol-mitralieră MP40 îndreptat spre o podea laminată. Aceasta a fost arma standard folosită de Wehrmacht-ul lui Hitler. Răspunsul lui Lukas F. a fost: „Frumos”.

Din piesele sale digitale, Edward poate fi identificat ca un neo-nazist care trăiește în România. La sfârșitul anului 2020, are doar 13 ani. Pentru o vreme pare să fie un fel de cel mai bun partener pentru Lukas F.

În curând, noii membri ai grupului au fost obligați să depună un jurământ, că se vor supune ordinelor conducerii. La două zile după ce Edward și-a postat fotografia cu mitraliera, gândurile lui s-au îndreptat spre achiziționarea mai multor arme. El scrie că vrea o imprimantă 3D pentru a putea imprima arme, iar Lukas F. sugerează câteva modele care ar fi potrivite.

Într-un mesaj postat în decembrie 2020, Lukas F. arată clar cât de departe este pregătit să meargă el însuși: „Pariez că uneori sunt atât de supărat, că voi plasa o bombă în următoarea locație unde Jewgela își va ține discursul”. Mai târziu, el clarifică că „Jewgela” se referă la Angela Merkel, un joc de cuvinte antisemit cu prenumele ei.

Într-o noapte, la începutul lunii martie, Lukas F. iese să-și răspândească propaganda în Potsdam. El pune un afiș cu cuvintele: „Rezvrătiți-vă împotriva sistemului evreiesc”.

O bătălie inegală

Potrivit agenției europene de aplicare a legii, Europol, această trecere de la o ierarhie clară la o colecție liberă de indivizi este cea care face atât de dificilă urmărirea penală a acestor grupuri:

În aceste situații complexe avem de-a face cu indivizi. Chiar și unul sau doi care ar acționa din proprie inițiativă pot reprezenta o amenințare reală”, spune Europol.

Miro Dittrich, expert în terorismul de extremă dreapta la Centrul de Monitorizare, Analiză și Strategie din Berlin, care monitorizează sistematic comunicațiile de extremă dreapta pe Telegram, spune că au trecut ani până când autoritățile au început să ia în serios platformele digitale și că există o lipsă de personal care să se ocupe de problemă.

Urmăriți Impact.ro și pe
Beatrice Dumitru
Este redactor pe zona de Actualitate Impact.ro. Beatrice a absolvit Facultatea de Jurnalism și cursurile de prezentatori, redactori, reporteri și operatori tv în cadrul Academiei de Radio și...