Politicienii nu mai pot scoate bani de la saltea pentru a-și finanța partidele fără a risca amenzi de 10.000 de euro. Proiect legislativ

La sfârșit de an 2022, parlamentarii au ajuns să propună și mărirea amenzilor care vizează propriile partide, dacă se încalcă legea finanțării formațiunilor politice. Noile sancțiuni pot ajunge și la 50.000 de lei. În paralel, și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) cere modificarea legii, dar pentru alte considerente.

În 7 decembrie 2022 a fost înregistrată la Senat o inițiativă menită să modifice Legea privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Nu sunt vizate noi reguli ci în special majorarea amenzilor, mergându-se până la dublarea celor actuale.

Se pot sancționa astfel, între 25.000 și 50.000 de lei (10.000 de euro). Amenzile se aplică pentru împrumuturile în bani care nu se fac prin acte notariale, nu se restituie în mai puțin de 3 ani ori nu au parte de virament bancar.

Același plafon al sancțiunilor este stabilit și pentru cheltuielile nelegale aferente campaniilor electorale.

Amenzi de milioane

Inițiativa are un impact direct în bugetul partidelor, sancționate substanțial în fiecare an, pentru diferite derapaje.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

La sfârșitul lui decembrie 2022, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunța rezultatele controlului referitor la respectarea prevederilor legale privind veniturile și cheltuielile formațiuni politice înscrise în Registrul partidelor politice până la data de 31.12.2021.

Din celor 189 de grupări politice înregistrate în România, nu mai puțin de 163 de formațiuni politice au fost sancționate pentru activitatea din 2021. Dintre acestea, 14 au primit amenzi și le-au fost confiscate peste 400.000 de lei, alte 84 primind amenzi contravenționale în valoare totală de 3.555.000 lei.

Modificările legale cerute de AEP

Și reprezentanții Autorității Electorale Permanente (AEP) vor modificarea legii finanțării partidelor. Pe 29 decembrie 2022, au înaintat către Secretariatul General al Guvernului un document de 39 de pagini, ce cuprinde propriile propuneri.

„Proiectul are în vedere asigurarea, consolidarea si creșterea transparenței și a integritӑții în finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Vizează, de asemenea, consolidarea disciplinei financiare a partidelor politice, precum și creșterea gradului de transparență cu privire la veniturile și cheltuielile realizate de partidele politice”, susțin reprezentanții AEP.
Se solicită, de exemplu, încasarea numai prin transfer bancar a cotizațiilor a căror valoare individuală depășește trei salarii de bază minime brute pe țară, publicarea până la 31 mai a anului următor, a veniturilor din cotizații obținute în anul fiscal precedent precum și lista membrilor de partid cu cotizații a căror valoare cumulată depășește trei salarii de bază minime brute pe țară (anterior plafonul era la 10 salarii, n.r.).

Nivelul donațiilor scade în cazul persoanelor fizice de la maximum 200 de salarii de bază minime brute pe țară (în prezent) la 100 iar în cazul persoanelor juridice de la 500 la 300, anual.

Până să intre în discuție propunerea AEP, cea inițiată de parlamentari a făcut deja un prim pas important spre adoptare, primind săptămâna aceasta aviz pozitiv din partea Consiliului Legislativ.

Metoda creditării garantate din bani publici

Metoda împrumutului dat la partide pentru finanțarea campaniilor electorale presupune că sumele trecute în aceste declarații de creditare sunt decontate de AEP. Cele două campanii electorale din 2020 au presupus și costuri pentru partide și pentru candidații în Legislativ, care au fost nevoiți să investească bani, pentru a se promova. Astfel, o bună parte dintre parlamentari au dat către partidele din care fac parte, de obicei cu titlu de împrumut (sperând că le vor fi returnate măcar parțial sumele date), dar și ca donații, bani pentru susținerea campaniilor electorale.

• PSD

Deputatul social democrat Florin Manole se află la primul mandat de parlamentar, dar el și-a permis să împrumute partidul cu 225.000 de lei. El a făcut cel mai mare împrumut în nume personal în campania pentru candidatura Vioricăi Dăncilă la prezidențiale.

Suma strânsă de social-democrați din împrumuturile acordate de propriii membri a fost de 705.000 de lei pentru campania la Cotroceni a Vioricăi Dăncilă. Singurul care a depășit la capitolul împrumuturi bariera de 100 de salarii de bază minime brute pe țară a fost deputatul Florin Manole.

Florin Manole a declarat pentru Europa Liberă că din discuțiile interne a aflat că PSD are nevoie de bani în campanie. El susține că nu este un parlamentar bogat, mai ales că singura sa sursă de venit o reprezintă indemnizația de parlamentar și sumele aferente acesteia, dar că este „disponibil” pentru a ajuta partidul atunci când acesta are nevoie. Potrivit lui Manole, a economisit peste 50.000 de euro de când a obținut mandatul de deputat.

Alți social-democrați darnici în campania din 2020, pentru Parlament, au fost deputatul Dumitrița Gliga (579.000 de lei), Adriana Tuşa (578.000 de lei), deputat de București, Maricel Popa (402.000 de lei), senator de Iași şi fost preşedinte al CJ până în septembrie 2020, deputatul Iulian Badea (397.000 de lei), fiul fostului fotbalist oltean Pavel Badea, și deputatul Marian Rasaliu (229.000 de lei).

• PNL

Liberalii care au scos cei mai mulți bani din buzunar şi i-au îndreptat spre partid sunt senatorul de Teleorman Eugen Pîrvulescu (518.000 de lei), senatorul de Mureş Ioan Chirteş (446.000 de lei) şi deputatul de Arad Glad Varga (310.000 de lei).

De altfel, Eugen Pîrvulescu l-a împrumutat cu aproximativ 130.000 de lei şi pe liberalul Mihai Lovin, fost candidat liberal la o primărie de comună din Teleorman. Sumele date de către senatorul liberal către zona politică se ridică la aproximativ 650.000 de lei, în timp ce el a încasat de la Senat în primul mandat circa 470.000 de lei. Cu toate acestea, șeful PNL Teleorman a mai fost împrumutat de alți liberali, printre care Maria Stoian (deputat) și Raluca Fedeleş (consilier județean), cu 360.000 de lei. Un detaliu observat din consultarea declarației Mariei Stoian e că aceasta nu și-a trecut niciun împrumut de la șeful său de partid.

• USR

Cei mai darnic ales al USR-PLUS a fost în 2020 senatorul Marius Bodea, fost liberal până în 2019. El a avut o contribuție de 316.000 de lei pentru alegerile locale din 2020. Alte sume importante au fost oferite de Mihai Botez (240.000 de lei), Radu Panait (194.500 de lei), Bogdan Rodeanu (186.000 de lei), Emanuel Ungureanu (169.000 de lei), Cosette Chichirău (161.000 de lei) şi Viorel Băltăreţu (160.000 de lei).

• UDMR

Din cei peste 30 de aleşi ai UDMR din Parlament, doar patru au atins suma de 100.000 de lei dată spre formaţiunea lor: Istvan Lorant Antal (133.000 de lei), Hajdu Gabor (123.000 de lei), Fejer Laszlo Odon (100.000 de lei) şi Szabo Odon (100.000 de lei).

• AUR

În ceea ce privește Alianța pentru Unirea Românilor, foarte puțini dintre aleșii AUR au trecut în declarațiile de avere banii dați către partid. Dintre aceștia se evidențiază Nagy Vasile, deputat care a dat către partid 120.000 de lei, precum și deputata Anamaria Gavrilă, cu 97.000 de lei.

Investiție sigură

Investiția în creditarea propriul partid nu a fost una riscantă, pentru că în acest an aleșii își vor primi banii înapoi de la Autoritatea Electorală, dacă instituția în cauză nu descoperă vreo neregulă în declarațiile acestora.

Pe lângă banii dați ca împrumut, o parte dintre parlamentarii partide susțin în declarațiile de avere și că au și primit împrumuturi, nu doar au dat în 2020. Ei scriu că au primit „credite” de persoane și firme, dar nu menționează cine le-a dat banii.

Un reprezentant al Agenției Naționale de Integritate ne-a asigurat că în declarațiile de avere trebuie precizat numele și prenumele persoanelor fizice care acordă împrumuturi persoanelor care completează declarațiile de avere. „Se precizează acest lucru și în legea de organizare a agenției, dar și în ghidul de funcționare. Trebuie completat numele și prenumele, nu să se precizeze dacă este persoană fizică sau juridică”, ne-a transmis expertul.