21:45
Dacă își vine greu să te trezești de dimineață, trebuie să afli că ești mai aproape de varianta originală de Homo Sapiens decât credeai. Și asta, pentru că varianta de hominid care a ajuns să se transforme în omul modern de azi era mai degrabă o „pasăre de noapte” ce avea dificultăți să se scoale în zori. Până când ceva – sau cineva – l-a schimbat total.
Dacă te poți trezi dimineața devreme ca să pleci la job și te mai și simți plin de energie, probabil că nu-ți trece prin minte cui ar trebui să mulțumești pentru asta. Această capacitate actuală de „a ajunge departe, dacă te trezești de dimineață”, se datorează genelor moștenite de la strămoșii noștri neanderthalieni, dispăruți din istorie între timp.
Mai precis, poți să fii recunoscător acelor strămoși Homo sapiens care s-au împerecheat cu oamenii de Neanderthal, aducând ADN-ul lor în genomul nostru. Iar asta s-a întâmplat odată cu marea migrație Homo sapiens din Africa spre Eurasia, eveniment ce a avut loc acum aproximativ 65-70.000 de ani.
Acei primi oameni moderni care au populat zone din Europa și Asia au trebuit să se adapteze la o serie de provocări de mediu, inclusiv o variație sezonieră mai mare a orelor de lumină decât erau obișnuiți în patria lor africană. Din fericire pentru ei, în noua lor casă trăiau deja alte grupuri de oameni – neandhertalienii – care erau bine adaptate la viața la latitudini mai înalte.
Prin reproducerea cu neanderthalienii eurasiatici, vechiul Homo sapiens a preluat o mulțime de gene dăunătoare, dar și câteva trăsături genetice pozitive ce i-au ajutat să prospere în habitatul lor necunoscut din nord. Pentru a investiga dacă această încrucișare genetică ne-a modificat tiparele de somn, autorii unui studiu au folosit metode de învățare automata, bazate pe secvențe, pentru a identifica variantele arhaice din genomul uman care influențează ritmurile circadiene.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Cunoscut și sub numele de „ceasul corporal”, ritmul circadian este un ciclu de aproximativ 24 de ore al proceselor biochimice, fiziologice sau comportamentale aparținând entităților vii, ce acționează ca un regulator încorporat al ciclurilor somn-veghe. Deși acest sistem intern de cronometrare este influențat de o gamă largă de factori de mediu, genele circadiene joacă, de asemenea, un rol masiv în determinarea ipotezei dacă o persoană are un cronotip de pasăre timpurie sau de bufniță de noapte.
„Încrucișarea dintre oamenii moderni și oamenii de Neanderthal a creat potențialul de introgresiune adaptivă, pe măsură ce oamenii s-au mutat în medii noi care au fost populate de oameni de Neanderthal de sute de mii de ani. Am identificat multe variante specifice arhaice care ar putea influența îmbinarea și reglarea genei circadiene”, au scris autorii lucrării, ce nu a fost publicată încă, dar este citată de iflscience.com.
Analizând natura acestor variante, cercetătorii au observat că toate păreau să „mute” ritmul circadian în aceeași direcție. „Cele mai puternice variante asociate au sporit probabilitatea de a fi o persoană matinală în Eurasia”, au aduăugat aceștia.
Deși încă este neclar de ce un cronotip matinal ar fi avantajos pentru latitudinile mai mari, autorii studiului arată că adaptări circadiene similare au fost constatate și la alte specii care au ocupat, la un moment dat, teritoriile aflate mai la nord. Deși studiul nu este încă publicat, rezultatele arată destul de clar că oamenii moderni s-au chinuit să se dea jos din pat dimineața până în momentul în care s-au amestecat cu mai veselii și vivacii oameni de Neanderthal.
