Nicolae Ceaușescu: „Să lichidăm repede ce este în Timișoara”. Amintiri cutremurătoare de la Revoluție. Foto

Raluca Juncu 17.12.2019, 18:25
Nicolae Ceaușescu: „Să lichidăm repede ce este în Timișoara”. Amintiri cutremurătoare de la Revoluție. Foto

17 decembrie 1989 intră în istorie recentă a României drept ziua în care s-au consemnat primele morți în cazul revoltei de la Timișoara, începută cu scopul de a înlătura regimul comunist de la putere.

Dacă ziua de 16 decembrie 1989 este ziua care a schimbat definitiv România, fiind ziua în care s-au făcut primele arestări în cadrul revoltei care a izbucnit în vestul României, următoarea zi, cea de 17 decembrie s-au consemnat primele morți pentru patrie.

17 decembrie. Ziua masacrului de la Timișoara

În jurul orei 16.00 – 16.30, în Piaţa Libertăţii din Timișoara, a murit primul om, în revoluţia de la Timişoara.

„Existau acolo nişte chioşcuri cărora li s-a dat foc. Într-unul dintre ele a explodat o butelie de gaz. Lumea s-a speriat, crezând că au început să tragă tunurile, şi a devenit agresivă. A încercat să intre în clădirea diviziei de mecanizate, aflată pe una dintre laturile Pieţei Libertăţii. S-a produs o busculadă, şi cineva a tras o rafală de mitralieră – ulterior a fost anchetat locotenentul-major Joiţoiu, ofiţer de contrainformaţii la divizia de mecanizate, fiind achitat din lipsă de probe”, își amintește astăzi Nicolae Mircovici, preşedintele Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor din Decembrie 1989.

Timișorenii ieșiți în stradă în decembrie 1989. Foto: Nicolas Jose / Sipa Press / Profimedia
 Timișorenii ieșiți în stradă în decembrie 1989. Foto: Nicolas Jose / Sipa Press / Profimedia

Revolta socială ia amploare și se înregistrează primele decese, la ordinul lui Nicolae Ceaușescu. În ciuda ripostelor violente și a instigărilor venite din partea armatei trimise de Ceaușescu, manifestațiile continuă.

„În ziua de 17 eram ofiţer de serviciu pe institut. Când am ieşit în stradă am constatat că în faţa Spitalului de Ortopedie erau câteva sute de oameni întinşi pe jos, răniţi, în jurul orei 20,30 când lumea a fost fugărită din centru şi mergând spre domiciliu erau urmăriţi, hăituiţi şi pe ( n.red străzile.) laterale, împuşcaţi.
Starea asta am interceptat-o pe Bulevardul Mihai Viteazul când am urmărit cum au fost alungaţi din centru spre Piaţa Bălcescu câteva mii de oameni, mai mult sau mai puţin turbulenţi, din care, din când în când, câte unul, doi cădea”, rememorează Constantin Cosovan, cercetător la Institutul Universitatea Politehnică Timişora, potrivit revolutions.mediafax.ro.

Timişorenii reuşesc să intre în Comitetul Judeţean şi să arunce prin fereastrele sparte „literatura” de partid, inclusiv aceea semnată de Nicolae Ceauşescu. Încearcă din nou să incendieze clădirea, dar sunt împiedicaţi de militarii intraţi în dispozitiv, la ordinul lui Ceauşescu.

În ciuda ripostei violente a organelor de miliţie şi securitate, sprijinite de patrule ale armatei, protestele continuă întreaga noapte de 16 spre 17, precum şi pe parcursul zilei de 17 decembrie. Timişorenii reuşesc să intre în Comitetul Judeţean şi să arunce prin fereastrele sparte „literatura” de partid, inclusiv aceea semnată de Nicolae Ceauşescu. Încearcă din nou să incendieze clădirea, dar sunt împiedicaţi de militarii intraţi în dispozitiv, la ordinul lui Ceauşescu.

Cu toate acestea, armata nu poate restabili ordinea, reuşind contrariul – Timişoara devine un câmp de luptă: tancuri blocate de manifestanţi, focuri de armă, maşini care transportă militari şi securişti înarmaţi, autovechicule incendiate.

La Bucureşti, în jurul orei 14.15, Generalul Vasile Milea dă ordinul „alarmă de exerciţiu” pe întreg teritoriul judeţului Timiş.

Conducerea judeţului are ideea de a ridica de la sol două elicoptere pentru a supraveghea zona. Oamenii sunt surprinşi şi revoltaţi. Consecinţa măsurii luate: timişorenii ies masiv în stradă. Se strâng pe treptele Catedralei Ortodoxe, în Piaţa Libertăţii, mai târziu, în Piaţa Operei. „În jurul orei 15.00 – 15.30, am trecut prin piaţă, venind, împreună cu un prieten, dinspre Parcul Catedralei. Nu am văzut protestatari în zonă, dar se auzeau scandări dinspre bulevardul Mihai Viteazul. Am văzut, în schimb, indivizi, fără legătură cu grupurile de manifestanţi, care spărgeau vitrinele magazinelor din Piaţa Victoriei. În faţa magazinului de bijuterii, erau ceasuri aruncate pe caldarm, şi tot felul de obiecte zburate din vitrină. De acolo, am plecat mai departe, spre CJ”, povesteşte istoricul Adrian Kali.

La ora 16.00, la Bucureşti, şedinţa CPEx confirmă măsurile represive de la Timişoara. Pleacă urgent, acolo, cu un avion special, generalii de miliţie Constantin Nuţă şi Velicu Mihalea, generalul de securitate Emil Macri şi generalii de armată Ion Coman, Ştefan Guşă, Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac.

Milea, Iulian Vlad şi Postelnicu sunt criticaţi şi ameninţaţi cu demiterea, pentru aplicarea cu slabe rezultate a lui Ceauşescu. Acesta urma să plece a doua zi în Iran, de situaţia de la Timişoara urmând să se ocupe Elena Ceauşescu şi Manea Mănescu, potrivit aceleiași surse.

Primul mort al Timişoarei

În jurul orei 16.00 – 16.30, în Piaţa Libertăţii, a murit primul om, în revoluţia de la Timişoara. „Existau acolo nişte chioşcuri cărora li s-a dat foc. Într-unul dintre ele a explodat o butelie de gaz. Lumea s-a speriat, crezând că au început să tragă tunurile, şi a devenit agresivă. A încercat să intre în clădirea diviziei de mecanizate, aflată pe una dintre laturile Pieţei Libertăţii. S-a produs o busculadă, şi cineva a tras o rafală de mitralieră – ulterior a fost anchetat locotenentul-major Joiţoiu, ofiţer de contrainformaţii la divizia de mecanizate, fiind achitat din lipsă de probe.

Femeia împuşcată a fost prima care a murit la Timişoara. Se numea Bărbat Lepa. Venea, împreună cu familia, dinspre strada Karl Marx. S-a tras când au intrat în piaţă. Soţul a fost, şi el, rănit, dar copilul a scăpat nevătămat”, povesteşte Nicolae Mircovici, preşedintele Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor din Decembrie 1989.
Moartea femeii a determinat reacţia vehementă a mulţimii. Protestatarii au dat foc maşinilor parcate sub geamurile garnizoanei. Când au explodat cauciucurile, s-a creat o stare de agitaţie extraordinară.

La ora 17.00, Nicolae Ceauşescu a ordonat, în cadrul unei teleconferinţe cu autorităţile locale, să deschidă foc împotriva civililor care nu respectă somaţia.

„Începînd de astăzi toate unităţile Ministerului de Interne, inclusiv miliţia, trupele de securitate, unităţile de grăniceri, vor purta armament de luptă, inclusiv gloanţe! Fără discuţie! Cu respectarea regulamentelor şi normelor legale de somaţie conform legilor, constituţiei. Dar oricine atacă un ofiţer, un soldat, trebuie să primească riposta. Oricine intră într-un consiliu popular, într-un sediu de partid sau sparge un geam la un magazin trebuie să primească riposta imediat! Nici un fel de justificare!”, sunt cuvintele răsunătoare ale fostului lider comunist, Nicolae Ceaușescu.

Urmăriți Impact.ro și pe