Ministerul Finanțelor se laudă cu un deficit mai mic decât anul trecut. Octavian Bădescu: „Tu ca țintă trebuie să ai excedent bugetar sau echilibru bugetar”

Ministerul Finanțelor anunță că execuţia bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 32,98 miliarde lei, în scădere faţă de deficitul de 39,36 miliarde lei înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2021, scăzând de la 3,33% din PIB la 2,40% din PIB. Ce înseamnă însă acest lucru dincolo de țintele pe care și le propune statul? Cine a plătit pentru aceste vești care aparent sunt bune?  Economistul Octavian Bădescu a explicat în exclusivitate pentru Impact.ro de ce veștile anunțate de Ministerul Finanțelor nu pot fi considerate îmbucurătoare, deși tema unei ținte de deficit bugetar cât mai mic este des adusă în discuție în spațiul public.

„Tu ca țintă trebuie să ai excedent bugetar sau echilibru bugetar, nu țintă de deficit”

Ministerul vine cu date conform cărora deficitul exprimat ca procent din Produsul Intern Brut a înregistrat o scădere cu 0,93 puncte procentuale pe primele opt luni ale anului 2022 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 3,33% din PIB la 2,40% din PIB. Din păcate însă aici ar fi primul calcul care induce în eroare, raportarea la Produsul Intern Brut.

„Deficitul nu are cum să fie bun, această idee cu ținta de deficit care se propagă de ani de zile este o tâmpenie în sine. Tu ca țintă trebuie să ai excedent bugetar sau echilibru bugetar, nu țintă de deficit. A doua chestiune este că acest deficit este exprimat în mod eronat raportat la PIB ca să pară mai mic.

Deficitul bugetar trebuie raportat la veniturile publice, nu la PIB-ul întregii țări. În momentul în care raportezi PIB la veniturile publice îți dai seama de măsura dezastrului de administrare, pentru că deficitele vor avea două cifre, nu mai sunt 2-3% ci vor fi 10-15% sau mai mult chiar. Este o păcăleală și am explicat-o acum.” spune Octavian Bădescu, coordonatorul Comisiei Economice AUR.

Cetățeanul este cel mai afectat de aceste metode de calcul și ținte pe care și le propun guvernanții să le atingă. Practic este ignorat cel mai important aspect cantitatea de bunuri și servicii care sunt în piață. Ținta de deficit este reglată din împrumuturi și pomparea banilor în piață.

„A treia chestiune, acest deficit nu este o chestiune care nu are efecte, ca și cum statul este ceva suspendat, complet separat de individ. Deficitul, pentru a fi acoperit, sunt două forme, ori te împrumuți, ceea ce înseamnă purtătoare de dobândă și apoi taxele și impozitele luate de la oameni sunt folosite la plăți de dobânzi, și noi plătim anual deja 3-4 miliarde de RON, o să ajungem în situația Greciei. Și a doua formulă este expansiunea monetară, tipărirea de bani pe scurt, care înseamnă creșterea taxei monetare care se raportează la aceeași cantitate de bunuri și servicii.” mai spune specialistul.

Cum ne afectează încă doi ani de pandemie și nouă luni de război?

În cei doi ani în care au fost impuse restricții cantitatea de bunuri și servicii din piață a scăzut, acum suntem afectați de războiul din Ucraina, care își face resimțite efectele pe plan european în primul rând. Lupta cu inflația galopantă este gestionată însă mai bine de unele state decât de altele. Banca Centrală Europeană a luat măsuri tardive spre deosebire de Rezerva Federală Americană, iar în România inflația reală, care afectează cetățeanul de rând, este mult mai mare decât cea anunțată în cifrele oficiale.

„Noi în ultimii ani am avut de a face cu restricții în producția de bunuri și servicii, cu așa zisa pandemie, iar acum cu războiul. Dacă se distrug lucruri, cantitatea de bunuri și servicii rămâne mai mică, dar totuși din burtă se tipăresc bani. Asta înseamnă că aceeași cantitate de bunuri și servicii se împarte la mai mulți bani. În consecință scade puterea de cumpărare a banilor, asta ce înseamnă? Că sărăcești populația care are respectivii bani.

La o inflație de 12% pe an, asta înseamnă unul la sută pe lună, eu muncesc azi și iau salariul peste o lună, și când îl preschimb în bunuri și servicii, la finalul lunii deja am un defazaj de 2 luni, între momentul în care am prestat munca și momentul în care am primit recompensa în bunuri și servicii. Eu deja am primit o cantitate cu 2%. Asta înseamnă furt, pentru mine este un mare semn de întrebare de ce populația nu se revoltă.” spune economistul.

„Statul a luat foarte mult înapoi, prin scumpirile care au fost, prin TVA, impozitare, supraimpozitare”

Atât consumatorii cât și furnizorii, care nu și-au recuperat încă banii în urma plafonării prețurilor, au contribuit la consolidarea anul acesta a bugetului de stat, creșterea PIB și iată acum un deficit în scădere față de anul trecut. Nu în ultimul rând tot statul este acționar majoritar în marile companii producătoare de energie.

„Singura explicație este aceea că încă din școală, nici măcar profesorii de economie nu mai știu să explice, am întâlnit profesori de economie care spun că banul nu este o marfă, că fără inflație nu se poate și că inflația nu este o taxă. Omenirea a progresat în atât de multe domenii dar a rămas la un stadiu de analfabetism financiar și economic, în planul acesta a regresat. Sunt din ce în ce mai puțini oameni care înțeleg ce face statul banilor noștri.

Revenind la deficitul care în primele opt luni ale anului este mai mic decât anul trecut, această diferență a fost plătită tot de contribuabili într-o formă sau alta.

Pentru că statul a încasat foarte mult prin mărirea facturilor la energie, statul este proprietar al companiilor producătoare, creșterea acestor prețuri înseamnă că a dat banii în piață și a luat foarte mult înapoi, prin scumpirile care au fost, prin TVA, impozitare, supraimpozitare. Cheltuielile pe care le-au avut pe o perioadă de timp au fost probabil ceva mai mici decât au preconizat pe acea perioadă de timp. Dar asta pentru că au luat bani din buzunarul omului și l-au dus în buzunarul statului. Asta este explicația pentru care poate este deficitul mai mic decât preconizaseră.”

Deocamdată însă nici vorbă de o schimbare de strategie care să ajute populația afectată de inflație și care ar putea fi ajutată prin micșorarea contribuțiilor la stat, din contră.

„Ceea ce trebuie să își propună Guvernul este conservatorism fiscal, asta înseamnă cheltuieli mici, taxare mică, pentru ca omului să îi lași cât mai mulți bani în buzunar. Guvernul ar trebui să se finanțeze nu din munca oamenilor ci din valorificarea teritoriilor pe care are suveranitate, trebuie să maximizezi valoarea teritoriilor, a resurselor naturale, valoarea bunurilor și serviciilor pe care tu le vinzi populației, valoarea activelor pe care le mai ai în patrimoniu.

De acolo trebuie să îți iei tu stat banii, nu din munca oamenilor. Aceasta este o filosofie fiscală complet diferită de ceea ce s-a practicat în România în ultimii zeci de ani.” a concluzionat Octavian Bădescu.