Militar român rănit în Afganistan, despre ce se întâmplă acum în țara supranumită ”cimitirul imperiilor”. “E dureros” EXCLUSIV

Marius Apostol, locotenent în retragere în Armata Română, rănit grav în Afganistan în anul 2011, a comentat, în exclusivitate pentru impact.ro situația actuală din Afganistan. Militarul, în prezent președintele Asociației Militarilor Veterani și Veteranilor cu Dizabilități, a făcut parte din Batalionul 26 Infanterie Craiova ”Scorpionii Roșii”, care a acționat sub drapelul  României, în Provincia Zabul din Sud Estul Afganistanului, la granița cu Pakistan. Zabul era cea mai periculoasă regiune în care acționau forțele coaliției NATO în războiul cu talibanii. Aici, la graniță, se desfășura grosul traficului de aramament și heroină, confruntările dintre trupele coaliției și luptătorii talibani fiind din cele mai sângeroase, soldate zilnic cu zeci de morți.

Militar român rănit în Afganistan, povești de groază. Atac pe ”autostrada morții”

În ziua de 1 mai 2011, în timp ce se deplasa pe ”Autostrada morții”, așa cum era supranumită șoseaua din cauza numeroșilor militari ai forțelor NATO uciși aici în atentate sau atacuri, convoiul de cinci vehicule militare tip MIRAP, în unul din ele aflându-se și lt.(r), și  Marius Apostol, pe atunci plutonier major, a fost atacat de talibani cu armament ușor și aruncătoare de grenade.

În atac, produs de insurgenți cu un dipozitiv exploziv capcană de aproximativ 200 de kilograme, Marius Apostol și alți doi militari români au fost răniți, iar camaradul lor Marius Covrig a fost ucis. În ajutorul militarilor a venit un pluton românesc QRF.

Calcaneu zdrobit, tibia spartă, coloana ruptă în două locuri

Cei trei răniți, din care Apostol atins de zeci de schije de grenade, au fost extrași din zonă și transportați cu un elicopter Black Hawk. Marius Apostol a avut calcaneul de la un picor zdrobit, tibia spartă în bucăți și coloana vertebrală, ruptă în două locuri.

După primele îngrijiri, pe parcursul mai multor zile, a fost dus cu un avion NATO în Germania, la spitalul din Baza Militară Aeriană Ramstein. A fost supus la 13 intervenții chirurgicale, iar recuperarea a durat luni de zile. Apostol s-a vindecat, s-a recuperat bine, dar nu total, rămânând cu sechele, fapt pentru care, atunci când merge folosește un baston de sprijin.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Haosul din Afganistan: tristețe și frustrare

La 10 ani de la acel dramatic eveniment, militarul roman, după ce și-a pus în pericol viața și integritatea fizică într-o luptă angajată de România, în virtutea întelegerilor militare ca stat membru NATO, după ce a sperat că toată lupta dusă de coaliție, și implicit a militarilor români, deci și așa, să asiste stupefiat, contrariat și dezamăgit la evenimentele din Afganistan, în care, în doar câteva săptămâni, tot ce au clădit ei cu arma în mână, cu devotamentul lor, cu priceperea și instruirea militară de primă clasă, recunoscută și apreciată de toți membri coaliției NATO, să se prăbușească.

Într-un dialog deschis, la cald, sub imperiul impresiilor provocate de tot ceea ce vede, aude și citește despre ceea ce se întâmplă în aceste zile în țara supranumită ”cimitirul imperiilor”, Marius Apostol își varsă năduful. Și el știe ce vorbește. A fost acolo. A luptat acolo. A fost făcut fărâme acolo. În Afganistanul prăbușit acum în haos!

Iată, așadar, o parte din dialogul dintre reporterul impact.ro și lt.(r)Marius Apostol:

Reporter: Cum vedeți tot ce se întîmplă acum în Afganistan?

Lt.(r) Marius Apostol: Nimeni, dar absolut nimeni nu se aștepta ca talibanii să reușească să cucerească atâtea orașe, toată țara, într-un timp așa de scurt. Din punctul meu de vedere, ce s-a întâmplat reprezintă lașitate din partea clasei politice din Afganistan, dar mai ales o lașitate din parte generalilor afgani. Adică, dacă ai cât de cât un simț al răspunderii, tu ca general de armată, comandant al unor trupe în care s-au investit, ani de zile, miliarde de dolari, nu faci asta. Nu te predai, nu predai țara! Vă dați seama, sunt 400 de mii de soldați afgani care au fost instruiți, pregătiți, atât de forțele americane, dar și de militarii români și ai celorlalte forțe ale coaliției, militari cărora li s-a dat pe mână armament de ultimă generație, armament ușor, specific luptelor trupelor de infanterie, dar și armament greu, și vin talibanii ăia și ocupă toate orașele puternice, toate garnizoanele, fără ca tu, armată oficială afgană, să nu opui rezistență! Mai ales că a existat o înțelegere ca prin septembrie sau octombrie să se facă, ușor-ușor, acea coaliție între actualul guvern și talibani.

Reporter: Credeți că această capitulare în fața forțelor talibane are la bază o decizie politică sau militară?

Lt.(r) Marius Apostol: Din punctul meu de vedere cred că a fost, prima dată, o decizie politică, apoi a fost o decizie la nivelul Ministerului Apărării Afgane.

Reporter: Credeți că este posibil ca mai marii Guvernului afgan să fi făcut, mai demult, fără să știe americanii, o înțelgere cu liderii talibani? Să fi așteptat acest moment al retragerii americane ca să întoarcă armele, să predea, practic, țara talibanilor?

Lt.(r) Marius Apostol: Asta s-a văzut clar! Anumiți oameni politici din Afganistan au jucat la două capete.

Reporter: Ca militar combatant în Afganistan, ca om care a fost rănit grav în luptele de acolo și cunoscund profund tot ce a însemnat războiul de acolo, ce credeți că este în sufletul camarazilor dumnevoastră, care după ce și-au pus viețile în joc pentru cauza democratizării Afganistanului, văd cum tot ce au clădit ei și ceilalți militari din coaliția NATO, s-a prăbușit în câteva zile?

Lt.(r) Marius Apostol: În primul rând România a fost în Afganistan sub drapelul României, făcându-și datoria față de acordurile de stat și militare dintre România și NATO. În al doliea rând, vreau să vă spun că militarii români erau extraordinar de apreciați și respectați de populația civilă. Gândiți-vă că acum 20 de ani aproape, când au mers primele trupe românești acolo, copilași de 3-5 ani aruncau cu bețe și pietre după noi. Acei copii se bucurau acum, tineri fiind, de o viață incomparabil mai bună, beneficiau de acces la studii, la mediul online la atâtea și atâtea, chestiuni de neconceput, de neimaginat atunci. Românii au contribuit la crearea unei infrastructuri, care atunci nu exista aproape deloc. S-au construit școli, spitale. S-au format, prin contribuția noastră, comunități stabile de afgani, care erau protejate de militarii români. Așa că, tot ce vedem acum noi, cei care am luptat acolo pentru toate aceste lucruri, tot acest dezastru, material și umanitar, care duce cu gândul la cele mai sumbre perspective legate de viitorul și traiul populației, provoacă întristare, o mare fustrare!  Când vezi că totul s-a prăbușit atât de ușor și de repede. E dureros!.

Reporter: Cum comentați faptul că armata Americană, la retragere, a lăsat în urmă atâta armament din toate categoriile. Circulă tot felul de supoziții, printre acestea și varianta că armamamentul ar fi fost abandonat pentru ca talibanii, dușmani tradiționali ai iranieinilor, să aibă cu ce să lupte împotriva Iranului?

Lt.(r) Marius Apostol: Nu pot aprecia ce fel de armament și în ce cantitate au lăsat americanii acolo. Nu știu, nu a fost făcut public niciun inventar. Ce pot să spun însă este că este absolut surprinzător că, deși guvernul afgan avea o armată instruită la cote înalte timp de 20 de ani, care avea și armament de gherilă și armament ușor, talibanii, care aveau doar armament de infanterie, au cucerit cu lejeritate zeci de orașe și garnizoane. Tot ce s-a văzut la televizor, ce arme mai aveau talibanii, era armament greu, vehicule luate, capturate de la armata afgană.

În legătura cu eventualitatea unei invazii în Europa a refugiaților afgani, Marius Apostol nu a dorit să facă niciun comentariu.

32.000 de militari români, 27 de morți, peste 200 de răniți

Din 2002 şi până în prezent, un număr de peste 32.000 de militari ai Armatei României au participat la misiunea din Afganistan, în rotaţii de câte şase luni, atât în cadrul unor elemente de comandă şi control de nivel brigadă, cât şi în cadrul unor structuri de forţe de nivel batalion, companie, pluton, echipe operaţionale de consiliere şi legătură (OMLT), detaşamente din cadrul Forţelor pentru Operaţii Speciale, echipe de instructori ANA Training, subunităţi CIMIC. La misiuni au luat parte şi elemente de sprijin logistic din cadrul Comandamentului Logistic Întrunit, structuri din cadrul Comandamentului Comunicaţiilor şi informaticii, structuri din cadrul Forţelor Navale Române, personal de stat major încadrat în comandamente NATO şi multinaţionale. Forţele Aeriene Române au asigurat în două misiuni diferite comanda Aeroportului Internaţional din Kabul (KAIA).

Ordin de retragere a militarilor români, aproximativ 600 din Kandahar

Planul de retragere este coordonat de comandanții din tetarele de operații și se va derula până 11 septembrie 2021.

În cei 19 ani de participare cu structuri militare în acest teatru de operaţii, 27 de militari români şi-au pierdut viaţa în acţiuni de luptă, iar peste 200 au fost răniţi.