Metroul secret al lui Nicolae Ceaușescu. Detaliul ținut ascuns din viața dictatorului

Metroul Bucureștean este un mijloc de transport în comun preferat de mulți locuitori ai Capitalei, care aleg să ajungă dintr-un punct într-altul mult mai simplu și mai rapid comparativ cu propriile autoturisme, câștigând astfel mult din timpul pierdut în trafic. Puțini știu însă că de fapt construcția acestuia ascunde multe mistere, care se leagă de numele lui Nicolae Ceaușescu, ultimul lider comunist al spațiului românesc. În timp ce la Cluj Napoca urmează să se pună bazele studiilor de fezabilitate în vederea construcției unui metrou, infrstructura subterană din Capitală duce în spate deja o istorie de aproape 40 de ani, dar care poartă cu sine secrete care au fost luate în pământ odată cu moartea soților Ceaușescu.

Mitul liniei speciale de metroul comandată de Nicolae Ceaușescu

Metroul bucureştean aniversează luna viitoare 40 de ani de la punerea în funcţiune a primului tronson, Semănătoarea – Timpuri Noi, care a fost dat în folosinţă pe 19 noiembrie 1979. La începutul anilor `80, vestea potrivit căreia Nicolae Ceaușescu ar fi dorit să construiască o linie de metrou care să facă legătura între Casa Popurului și Aeroport s-a răspândit rapid și a devenit intens mediatizată. Liderul comunist trebuia să aibă un plan bine pregătit în ideea în care ar fi existat vreodată posibilitatea de a fugi, împreună cu soția sa, Elena. Cu toate acestea, nici până în ziua de azi nu s-a descoperit exact dacă această linie specială de metrou există sau nu. Linia specială era plănuită să înceapă din subteranul Casei Poporului, să vină către Izvor și ulterior să ajungă la Aeroport.

Serviciul Român de Informații (SRI) nu permite accesul în subteranele Casei Poporului (Palatul Parlamentului de astăzi), locul de unde se presupune că ar începe această linie secretă ordonată de Nicolae Ceaușescu.

Pe de altă parte, însă, oficialii Metrorex admit existenţa unui tunel între Casa Poporului şi  Izvor, dar spun că scopul acelei construcţii subterane este altul. „Este un tunel de apărare, nu a existat niciodată un metrou prezidenţial care să circule pe ruta aceasta”, susţinea un fost director al companiei, Gheorghe Udrişte, în 2014, potrivit adevărul.ro. Istoricii au şi ei o variantă. „S-a discutat mult la începutul anilor ’80 despre proiectul metroului prezidenţial, am auzit de el. Ştiu sigur însă că prin aceste tunele preşedintele circula cu o barcă pneumatică, potrivit aceleiași surse.

Dar cum s-a descoperit însă existența acestui tunel secret? Teoria este susţinută şi de un eveniment mai puțin obișnuit, care s-a derulat în 2005 la staţia de metrou Izvor, care, în urma unei inundaţii, a scos la iveală un tunel subteran legat de Palatul Parlamentului.

„S-a constatat că staţia de metrou nu a fost inundată fiindcă s-a acumulat apa de ploaie, ci ea provenea de la un tunel care este în întreţinerea MApN. Un colonel de la Armată mi-a spus cum stau lucrurile: pompele de evacuare s-au defectat, apa s-a infiltrat în tunel şi de acolo în staţia de metrou”, declara atunci Mioara Mantale, prefectul Capitalei.

Despre construcție, însă, reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale au evitat să vorbească.

Ce se cunoaște însă cu exactitate este faptul că Ceușescu avea o obsesie pentru creeare unor trasee ascunse pentru a putea fi gata de fugă, întrucât acesta se temea de posibile revolte ale poporului despre care se zvonea că vor izbucni la sfârșitul anilor 80. Tiranul conducător avea deja un traseu subteran care pornea de la Comitetul Central de-atunci, în care acum funcţionează Ministerul de Interne, şi se bifurca către magazinul Muzica, Palatul Regal şi Biserica Kretzulescu, îşi aminteşte istoricul Dan Falcan de la Muzeul de Istorie a Bucureştiului, citat de adevărul.ro.

Potrivit istoricului Falcan, maiorul Gheorghe Grigoraş, din anturajul lui Ceauşescu, i-ar fi povestit la un moment dat despre o vizită la un tunel secret. „Mergem încă 10 metri şi, stupoare! culoarul se înfundă iar acolo, în fund, găsim un wc, de fapt numai un capac de la wc pe un piedestal de lemn de 20-30 de centimetri înălţime. Ridicăm capacul iar dedesubt o trapă din fier, asigurată cu o bară metalică. Ne chinuim zdravăn să ridicăm chepengul pentru a încremeni de uimire. Dedesubt curge un râu curat într-o matcă artificială de beton. Lăţime de 1,5 metri, adâncimea 1 metru, debitul apei este de 1,5 metri pe secundă. Căutăm explicaţii pentru existenţa acestui râu ascuns aflat la adâncimea de 12 metri de la nivelul Pieţei Revoluţiei”, susține Dan Falcan că i-ar fi transmis maiorul.