Ziua a 11-a de război. Ucraina rezistă, într-o îndreptățită prețuire a omenirii. Admirabil, pentru că iremediabilă este numai greșeala de a te lăsa strivit. Excepțiile, de altfel rare, înseamnă puterea lui zero. Adică nimic. Respectul este omagiul pe care îl prezentăm meritului, zicea cândva Kant. Cu dovezi în cazul vecinului din estul României. El a trimis pe lumea cealaltă 10.000 de ruși, a dat de pământ cu 88 de aeronave și a distrus aproape 900 de care blindate. Absolut remarcabil!
Este urmarea narativei aventuriste a insului cu tron la Kremlin. Faptul atașat răului în desfășurare este acela că Putin nu ia în calcul nicio concesie. Se află într-o dinamică la care nu poate renunța. Mizează, încă, pe un sprijin al Chinei și, eventual, al altor aliați. Cine să fie, Eritreea, cu a sa populație de patru milioane de africani dotați cu cămile antitanc? Coreea de Nord, țară unde ultimul vlăstar al dinastiei Kim își scoate la ore fixe supușii la păscut?
Botoxatul Volodea îi are în tolbă pe cei 35 de oligarhi și alți apropiați cărora le-a dat funcții, averi. Hiene ce s-au înfruptat din resturile fleicilor de la fostul festin al stăpânului. Azi situația din Ucraina, în pofida unei rezistențe categoric stoice a armatei locale, evoluează în favoarea lui Putin. Deși visul acestuia de a-și îngenunchea inamicul în maximum două zile s-a spulberat, transformându-se într-un război de uzură.

E de înțeles strigătul disperat de ajutor al președintelui Zelenski către NATO, precum și cel adresat secretarului de stat american, Antony Blinken, de către ministrul de Externe ucrainean , Kuleba. Ambii au îndemnat Vestul să ia atitudine printr-o zonă de excludere aeriană deasupra țării lor. Mai exact, să nu fie permise zborurile aviației rusești în spațiul ucrainean. Evident, cu forță militară. Cele 30 de țări membre ale Alianței s-au întrunit în urmă cu două zile la Bruxelles, pentru a discuta despre acest aspect și nu doar despre el. Decizia fost clară și i-a fost prezentată Ucrainei de către secretarul general, Jens Stoltenberg: NU!
Ceea ce nu mai e de înțeles, de la un punct încolo, chiar dacă provine din durere și sacrificiu, a fost diatriba președintelui Zelenski la adresa Blocului Nord-Atlantic:
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„E o auto-hipnotizare a celor slabi și nesiguri. Toți oamenii care vor muri începând de acum, vor muri inclusiv din cauza voastră! Din cauza slăbiciunii voastre și din cauza dezbinării voastre”.
Există două feluri de durere. Cea care te doare și cea care te schimbă. Aici nu mai poate fi vorba de neputință, lașitate, lipsă de adeziune, ci de rațiune. NATO, ca și o amplă parte a lumii civilizate occidentale înseamnă principii de fier, în care primează libertăți fundamentale personale, libertate, propășire, respect mutual. Ucraina, din varii motive, nu este membră a acestui monolit politico-militar. Totuși a fost si este ajutată de către el.
Regulile lui fundamentale funcționează cu precizia unui ceas elvețian unicat. Acel motto preluat din lumea muschetarilor lui Dumas se aplică exclusiv componenților NATO. Războiul poate ieși din curtea Ucrainei și să se întindă ca o pecingine asupra unor teritorii imposibil de întrevăzut. O samavolnicie putinistă la scară nedeterminată.
Ar fi interesant de aflat ce a discutat ieri, vreme de două ore și jumătate, premierul israelian Naftali Bennett cu Vladimir Putin la Moscova. Sunt convins că unul dintre subiecte a vizat atacul rusesc cu rachetă asupra turnului de televiziune din Kiev, care a afectat grav și memorialul Holocaustului de lângă el. Un aspect foarte sensibil pentru poporul evreu. Vorbești de denazificare și arunci în aer un simbol tabu? Care ar fi diferența dintre tine și mîrșavul tău omolog Hitler?
În altă ordine de idei, liderul de la Kremlin nu s-a așteptat în mod sigur la riposta înverșunată a Ucrainei. A subestimat-o. Acum asistă cu uimire și furie nedisimulată la lex talionis (legea talionului), adică justa reciprocitate a crimei și pedepsei (ochi pentru ochi, dinte pentru dinte), coborâtă din codul de legi săpat într-un bloc de piatră de către regele babilonian Hammurabi în secolul XVIII î.Hr. Cu siguranță nu l-a împărtășit frumoaselor stewardese în „summitul” moscovit de ieri .