Lecție de civism de la Comisia Europeană. România a primit peste 12 miliarde de euro pentru proiectele de mediu

Uniunea Europeană ne dă o mână de ajutor în lupta împotriva deșeurilor. Peste 12 miliarde de euro a primit țara noastră pentru proiectele de mediu, ceea ce înseamnă că, în scurt timp, deșeurile nu ar mai trebui să reprezinte o problemă. Realitatea este însă alta.

România a primit peste 12 miliarde de euro pentru proiectele de mediu

După un sezon estival mult peste cel de anul trecut din punct de vedere financiar, pe plajele de pe litoral dezastrul se vede cu ochiul liber. Peste tot sunt numai mucuri de țigară, resturi de mobilier, peturi, pahare de unică folosință. Mai mulți voluntari de mediu au facut astăzi un prim pas și au strâns gunoaiele de pe plaja din Costinești.

Peste 40 de tineri înarmați cu mănuși de protecție și saci menajeri au împânzit plaja de la Costinești, punctul zero al distracției în acest sezon estival. De altfel, plaja din stațiunea tineretului a fost de departe cea mai aglomerată în acest sezon estival. Și seara de seară, dupa ce operatorii de plaje strangeau șezlongurile, în urmă rămâneau tone de deșeuri abandonate de turiști pe nisip. Chiar dacă erau stranse de operatori, a doua zi situația era aceeași. Din păcate, însă, nici acum situația nu s-a schimbat.

Cele mai frecvent găsite sunt mucurile de țigară asta, asta înseamnă că mai avem multe să învățăm. Avem o mare și trebuie să avem grijă de ele ca să se poată bucura și alte generații de ele, a mărturisit un voluntar.

Pe lângă mucurile de țigară, plasticul este tipul de deșeu tot mai des întâlnit pe plajele de pe litoral. Paharele de unică folosință, bețișoarele de cafea, paiele sau pet-urile sunt doar câteva dintre deșeurile descoperite de voluntari pe plajă.

Noi facem asta de două ori pe an ca să vedem diferența dintre începutul și sfărșitul sezonului. Primăvara este mai curat dar după sezon cantitatea de deșeuri este mai ridicată. Predomină plasticul, pahare, sticle. Prezența acestor gunoaie denotă o lipsă de educație, a delcarat Anca Gheorghe, voluntar mediu ONG Mare Nostrum.

Salvarea ar putea veni de la Comisia Europeană, care a aprobat în urmă cu două zile în mod favorabil Planul Național de Redresare și Reziliență, prin care România primește 12 miliarde de euro numai pentru implmentarea proiectelor de mediu. Dintre aceștia 1,2 miliarde vor putea fi cheltuiți doar pentru poiectele ce vizează deșeurile. Numai că pe langă fonduri trebuie lucrat și la mentalitatea și educația celor care vin an de an să își petreacă vacanța pe litoralul românesc.

Vrem să marcăm un eveniment pe care Comisia Europeană îl organizează ca să tragă un semnal de alarmă privind poluarea. Aceste semnal de alarmă are multe semne de exclamare la final. Ce facem azi este despre ce lasăm în urmă literalmente, dar și ce lasam în urmă ca și proiecte de viitor, soluții pentru problema poluării.

Soluția noastră se numeste Pactul Verde și dedicăm 40 % din banii primiți prin PNRR pentru proiectele de mediu. România are 12 miliarde conform PNRR. Suntem aici pentru a ne asuma individual, dar și colectiv ca poluarea marină e ceva ce ține de oameni, iar soluțiile trebuie să vină tot de la oameni, a spus Ramona Chiriac, șefa reprezentanței Comisiei Europene la București.

Anual, voluntarii de mediu organizează acțiuni de monitorizare a deșeurilor de pe litoralul românesc atât la începutul, cât și la sfârșitul sezonului estival. În urma monitorizării porțiunilor de plajă din luna aprilie, au fost inventariate 5.506 deșeuri pe 10 porțiuni de plajă. Cel mai murdar sector a fost Năvodari, cu 1397 deșeuri, urmat fiind de Mamaia Nord, cu 1125 deșeuri.

Surprinzător, în zona protejată au fost inventariate 326 deșeuri, cel mai probabil aduse de valuri și curenți la țărm. Lucrurile sunt cu atât mai dramatice cu cât în aceste zone deșeurile nu ar trebui să existe, tocmai pentru că sunt zone protejate.

La polul opus, cea mai curată porțiune de plajă este Tuzla, unde au fost găsite 78 de deșeuri. Materialul polimeric artificial reprezintă 76% din totalul deșeurilor. Mai exact, 4.229 din cele 5.506 deșeuri sunt din plastic. Pe locul 2 se află deșeurile din metal.