Ion Iliescu nu este doar un fost președinte, nu doar un bătrân, nu doar un pacient. Este contagiunea politicii românești de azi

Ion Iliescu este la spital. Iliescu „cel nemuritor” este bolnav. De data aceasta nu mai este bolnav de putere. Boala puterii a răspândit-o de mult altora, politica românească este contaminată de ea. Boala puterii de tip Iliescu presupune să faci orice pentru a te vedea în vârful politicii, inclusiv să dai telefon inamicilor țării ca să te susțină. Câți dintre candidații din politica românească nu s-au lăudat că au sunat pe cutare președinte sau premier din altă țară ca să primească sprijin pentru a fi puși în vârful statului român?! Un fel de telefon către Moscova „ca să spunem cine suntem și ce vrem”… Câți dintre candidații de renume ai politicii românești nu au creat haos prin discursul lor, nu au instigat la ură reciprocă clase sociale, ca să-și acopere prin aburul furiei publice arivismul grețos?! Câți dintre politicienii români de azi nu sunt întocmai ca Iliescu din anii 90, un președinte sub pulpana căruia corupția, fraudele colosale au înflorit?! Combaterea corupției nu interesează azi Parlamentul României, cum nu a interesat nici în CPUN-ul lui Iliescu. Și azi avem în Parlament o „largă uniune” compusă din partide care se proclamă ”europene”, cum se proclamau FSN-ul și restul sateliților lui partide ”anti-Ceaușescu”.  Perdele de fum, sindrom al bolii de putere tip Iliescu.                                                                                                                                                                                                     Ion Iliescu este bolnav azi. Societatea românească este bolnavă de Ion Iliescu și azi.