Pensionarii români așteaptă cu sufletul la gură finalizarea legii pensiilor, dar și a problemei pensiilor speciale. Săptămâna trecută, ministrul Muncii, Marius Budăi, a dat asigurări că, în urma discuțiilor de la Bruxelles, cu Comisia Europeană, va fi eliminat din PNRR plafonul de 9,4% din PIB alocat cheltuielilor cu pensiile, plafon ce ar fi împiedicat viitoarele măriri și indexări ale veniturilor seniorilor. Dar există și niște condiții pentru acest lucru.
Pentru pensionarii români eliminarea plafonului de 9,4% din Produsul Intern Brut (PIB) cu cheltuielile cu pensiile din PNRR este o veste excelentă. Acest lucru va permite, pe viitor, măririi și indexări ale veniturilor seniorilor ce, altfel, ar fi fost complicat de făcut.
Prezent săptămâna trecută la Bruxelles pentru negocieri cu reprezentanții Comisiei Europene, ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat că eliminarea plafonului se va întâmpla atunci când legea pensiilor va fi scrisă și economia o va permite.
„Va fi eliminat acest plafon în momentul în care avem reforma pensiilor scrisă. Am obţinut să facem o reformă corectă care să aibă predictibilitate, să fie legată de evoluţiile macro-economice, să avem o reformă corectă şi cum trebuie să fie. Au fost de acord şi da, nu se va mai regăsi acest plafon”, a declarat ministrul.
Conform Antena 3 CNN, surse de la Comisia Europeană au precizat că pentru ca plafonul de 9,4% din PIB pentru plata pensiilor să fie ridicat, România trebuie să vină mai întâi cu o reformă a pensiilor din sistemul bugetar și reforma pensiilor speciale.
Dar mai există condiții pe care guvernul român va trebui să le îndeplinească în ceea ce privește reforma pensiilor speciale. Iar în această privință sunt prevederi destul de dure, după cum urmează:
Dacă și aceste condiții vor fi îndeplinește, atunci plafonul de 9,4% va fi scos din PNRR. Ministrul Muncii a mai spus, tot săptămâna trecută, că plafonul respectiv nu va fi înlocuit de niciun alt indicator financiar, chiar oficialii europeni fiind mirați de prezența acelei asumări în PNRR.
„Nu se înlocuieşte cu nimic acest plafon. Este o reformă unde trebuie să avem, în cadrul acesteia, rezolvarea inechităţilor, după care să avem acea reformă adevărată unde să legăm următoarele majorări de pensii, să fim atenţi la evoluţia cifrelor macro-economice, la evoluţia inflaţiei. Nu ne-au cerut să înlocuim cu nimic. O reformă corectă şi nu avem nevoie, pentru că şi ei au rămas miraţi când au văzut acea asumare în PNRR. Nu există în alte ţări”, a mai precizat Budăi.
De altfel, România era singura țară din UE care avea înscris în PNRR un asemenea jalon, iar acesta, conform negocierilor inițiale, ar fi fost valabil pentru următorii 50 de ani, ceea ce ar fi condamnat la sărăcie milioanele de actuali și viitori pensionari.