Încălzirea globală își face simțită prezența tot mai apăsat. Iar unul dintre domeniile ce suferă din această cauză este cel agricol. Seceta din acest an a lovit dur România, dar și majoritatea statelor europene, astfel încât producția de cereale va fi una mult mai scăzută în 2022. Iar România riscă să piardă mulți bani ce proveneau din export, mai ales din cel de porumb, unde țara noastră a deținut primul loc în UE timp de mai mulți ani.
În ciuda multelor probleme cu care s-a confruntat în mai toate domeniile, România a continuat să fie „grânarul Europei”, clasificându-se pe primul loc în blocul comunitar la exportul de porumb și pe locul 2, după Franța, la cel de grâu.
În prima jumătate a acestui an, cerealele au generat 5,4% din valoarea totală a exporturilor. Producătorii au încasat peste 2,5 miliarde de euro, din care 1,28 miliarde de euro din porumb și 1 miliard de euro din grâu. De altfel, 2,9% din totalul exporturilor au fost generate de porumb, conform unui raport al Institutului Național de Statistică.
În privința cerealelor, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în 2022 vorbim de o creștere de 81,3% a exporturilor și o creștere de 95,4% din procentul total de vegetale. Dar aceste performanțe s-au bazat pe recolta din 2021, în timp ce cea din acest an va fi afectată dur de seceta care a calamitat multe state UE, inclusiv țara noastră.
Recoltarea porumbului în Uniunea Europeană este în plină desfăşurare, iar munca de teren confirmă pagubele extinse produse de secetă care, conform analiştilor, ar urma să ducă la cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani al recoltei, informează Agerpres, citând Reuters.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]În România, care concurează cu Franţa pentru titlul de cel mai mare producător de porumb din UE, recolta deja este afectată în diferite grade.
„Porumbul a fost cereala cea mai afectată de secetă anul acesta, deşi în zonele unde am putut menţine temperaturi adecvate prin irigaţii randamentele sunt în regulă”, a declarat ministrul român al Agriculturii, Petre Daea, pentru sursa citată.
Petre Daea nu a dat estimări privind producţia, dar a spus că recolta ar putea acoperi necesităţile interne şi ar permite exporturi reduse. Seceta istorică şi valurile succesive de căldură din Europa au afectat porumbul în timpul perioadei esenţiale de creştere din vară, iar ploile în ultima lună par să fi sosit prea târziu.
„În Uniunea Europeană, impactul secetei, în pofida unor reprize de ploaie, a făcut ca perspectivele privind randamentul culturilor să fie slabe”, a avertizat organismul de monitorizare a recoltelo, AMIS.
Săptămâna trecută, Comisia Europeană a înrăutăţit prognoza privind recolta de porumb a blocului comunitar la 55,5 milioane de tone, unii analiştii avertizând că ar putea fi cel mai scăzut volum din 2007.
Cea mai afectată țară ar putea fi Ungaria, săptămâna aceasta Ministerul Agriculturii estimând o scădere de peste 50% a recoltei faţă de 2021, la 3 milioane de tone.
În Franţa, unde se aşteaptă cea mai scăzută producţie din ultimele trei decenii, cele mai afectate au fost culturile care nu au fost irigate, acestea reprezentând două treimi din suprafaţa plantată. Organizaţia AGPM previziona săptămâna aceasta o producţie de 10 milioane de tone, în linie cu previziunile pieţei şi sub prognozele Ministerului Agriculturii, de 11,3 milioane de tone, care ar fi deja cel mai scăzut nivel din ultimii 32 de ani.
În Italia, datele indică un declin de 40% al recoltei faţă de anul trecut, în timp ce unele câmpuri sunt abandonate din cauza secetei, a anunţat Lorenzo Bazzanam, economist şef la Coldiretti, potrivit aceleiași surse.
În Germania, unde recoltarea este aproape finalizată, se estimează o scădere de 19%, la aproximativ 3,5 milioane de tone, susţin analiştii. În schimb, în Polonia, ca o excepție de la regulă, unii analişti se aşteaptă ca producţia de porumb să depăşească nivelul din 2021, în urma majorării suprafeţelor cultivate şi a impactului moderat al secetei.
Importurile totale de porumb ale UE în 2022/2023 ar urma să se situeze la 21 milioane de tone, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, a previzionat Comisia Europeană. Aceasta va însemna o lovitură și pentru România: mai puțini bani încasați din exporturile de porumb și o sumă mai mare ce va fi cheltuită pentru importul acestuia.
