Impozitele pe clădiri cresc chiar şi de trei ori. Oraşele în care românii vor plăti sume mult mai mari

Scumpirile din ultima perioadă i-au lovit dur pe românii cu venituri mici și medii. Acum, aceștia mai primesc o veste proastă. Se pare că începând de anul viitor, impozitele pe clădiri vor crește considerabil. Într-un oraș din România, acestea vor fi chiar şi de trei ori mai mari și nu, nu e vorba de București. Află care este orașul în care oamenii vor achita sume uriașe!

Impozitele pe clădiri mai mari din 2023

Vestea pe care niciun român nu voia să o audă. Începând din anul 2023, impozitele pe clădiri se vor majora, în anumite cazuri oamenii vor trebui să scoată din buzunare sume chiar și de trei ori mai mari.

Mulți români se gândesc deja că cei mai afectați vor fi bucureștenii, dar nu este deloc așa. În urma unei analize efectuate de către Adrian Vascu, senior partner Veridio și fost președinte ANEVAR, s-a observat că proprietarii de locuințe din Capitală vor plăti un impozit de două ori mai mare, în timp ce clujenii vor achita sume chiar și de trei ori mai mari. Adrian Vascu a prezentat trei exemple clare:

• Exemplul 1. Apartament situat in Bucuresti, etaj zona A, etaj 3, an constructie 1950, suprafata desfasurata 99,71 mp, valoare impozabila la 31.12.2021 204.878 lei si impozit anual 204 lei.
• Exemplul 2. Casă situată în Cluj Napoca cu suprafața desfășurată de 295 mp și teren în suprafața de 800 mp, zona C, valoare impozabilă la 31.12.2021 479.000 lei și impozit anual 958 lei.
• Exemplul 3. Spațiu comercial situat la parter de bloc in București, proprietar persoana fizică, suprafața desfașurată 86.4 mp, valoarea impozabilă la 31.12.2021 224.391 lei și impozit anual de 448,7 lei.

Ce anticipează Adrian Vascu

În cazul în care actul normativ rămâne nemodificat, Adrian Vascu spune că se pot întâmpla următoarele:

• Majoritatea primăriilor nu vor reuși să încadreze în studiile de piață toate clădirile și vor include în notificări valorile impozabile anterioare. Totuși o modificare ar trebui să fie realizată de legiuitor prin a elimina referința circulară determinată de abrogarea algoritmului de la art 457 sau a face mai clară această trimitere.
• Pentru o parte dintre proprietăți este posibil să existe valori în viitoarele grile.
• Dacă se va merge pe acest sistem vom avea în același timp și valori din grile (asumate a fi valori de piață) și valori bazate pe cost, din sistemul anterior.
• Cotele de impozitare vor fi aplicate după noul sistem adică vor fi respectate minimele amintite anterior.
• În cazul celor trei exemple lucrurile pot sta în felul următor:

Tabelul cuprinde:

• Valorile valabile pentru anul 2022, pentru comparație;
• Ipoteza în care primăriile nu identifică suprafețele în grile, deci utilizează valorile impozabile anterioare. În acest caz am menținut valorile cotelor la nivelul vechi, dacă depășeau noul nivel minim și unde nu a fost această situație, am utilizat noul nivel minim. Se vede că în acest caz prentru primele două rămân aceleași impozite în anul viitor, iar pentru spațiul comercial impozitul crește de peste 2 ori;
• Ipoteza în care primăriile utilizează studiile de piață. Am încercat să preiau din studiul de piață valorile pentru București, iar pentru Cluj l-am rugat pe autorul grilei pe anul 2022 să identifice proprietatea. Rezultatul este că apartamentul din București îșii dublează impozitul, casă din Cluj impozitul va avea un impozit care crește între 3 și 4 ori, iar spațiul comercial va avea o creștere cuprinsă între 4 și 5 ori.

Totuși, Adrian Vascu consideră că actul normativ se va modifica și prezintă trei efecte:

• Toate modificările se abrogă și rămâne situația curentă

– primăriile știu ce au de făcut, vor aproba cotele de impozitare din intervalul existent, iar contribuabilii care dețin clădiri nerezidențiale și care nu le-au reevaluat în ultimii 5 ani, vor realiza un raport de evaluare

– impozitele pot să crească, pe de o parte, din creșterea valorilor impozabile date de inflație pentru clădirile rezidentiale și din cauza creșterii costurilor de construire pentru clădirile nerezidentiale și pe de altă parte prin creșterea cotelor de impozitare față de tabelul prezentat anterior

• Se abrogă doar trimiterea la valorile impozabile preluate din Studiile de Piață

– se mențin valorile impozabile și se actualizează cotele de impozitare în funcție de noile praguri minime. În Timișoara, Iași, Craiova, Targu Mures, Galați etc. pentru cladirile rezidentiale – cota va creste de la 0,08% la 0,1% sau la cladiri nerezidențiale aparținand persoanelor fizice și care aveau o cota de sub 0,5%, în orașe ca: București, Cluj, Iași, Pitești etc.

– aceste modificări coroborate cu cele prevăzute la 2.1 vor putea conduce la creșterea impozitelor în aceste orașe cu 25% pentru clădirile rezidentiale și chiar o creștere de 2,5 ori pentru clădirile nerezidențiale aparținând persoanelor fizice

• Se abrogă trimiterea la Studiile de Piață, se păstreaza noile cote de impozitare și se ajustează doar algoritmul din art 457 existent înainte de modificare

– Art. 457 referitor la clădirile rezidențiale, conținea în interiorul său acel tabel cu indici de actualizare care ținea seama de rangul localității unde se afla apartamentul și amplasarea în localitate, potrivit hotnews.ro.