Guvernul aprobă defrișarea unei păduri pentru ca România să nu se încălzească cu gazul Rusiei

• Guvernul a aprobat, joi, scoaterea din fondul forestier național a unui teren de aproape 44 de hectare pentru punerea în exploatare a Carierei Roșia din județul Gorj.
• Exploatarea minieră de suprafață ar trebui închisă începând cu 2029. Până în 2030 toate minele și carierele ar trebui să-și înceteze activitatea conform unui program asumat de România pentru reducerea poluării atmosferice.
• Anul acesta, Guvernul României a probat defrișarea a aproape 150 de hectare de pădure pentru a realiza pe terenurile forestiere cariere de cărbune administrate de Complexul Energetic Oltenia.

Pe 23 noiembrie, Guvernul României a adoptat o Hotărâre de Guvern (HG) care prevede defrișarea a aproape 44 de hectare de pădure pentru extinderea carierei de lignit Roșia, din Gorj. Aceasta este a doua astfel de HG din 2023, aducând suprafața de pădure defrișată la un total de 150 de hectare, numai anul acesta.

Proiectul de HG aprobat în ședința de guvern de ieri fusese publicat în august pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Inițiativa a fost inițiată de Ministerul Mediului și de Ministerul Energiei. Ultimul minister este și acționarul majoritar de la Complexul Energetic Oltenia, compania de stat care deține cariera de lignit Roșia.

Executivul a aprobat și în ianuarie „scoaterea definitivă din fondul forestier național, fără compensare, de către Societatea Complexul Energetic Oltenia SA a terenului în suprafață de 106,3515 ha, în vederea realizării lucrării miniere de interes național și de utilitate publică”, așa cum reiese din datele oferite de Departamentul de Comunicare de la Palatul Victoria.

Este vorba de deschiderea și punerea în exploatare a carierei denumite Timișeni-Pinoasa, la o capacitate de 8.000.000 tone/an lignit. Viitoarea mină se află în județul Gorj, iar exploatarea ar urma să înceapă în partea a doua a acestui an.

Lignitul scos din subteran ar urma să fie folosit în special la Termocentrala Rovinari pentru producerea de energie termică și, mai ales, energie electrică. De altfel, în România, cărbunii sunt folosiți doar în termocentrale.

„Peste 150 de hectare de pădure din județul Gorj, a cărui populație este afectată deja de zeci de ani de exploatările de lignit, cu rol ecosistemic major în sechestrarea CO2, dar și în refacerea solului și reglarea circuitului apei etc., au fost trecute pe lista neagră a Guvernului, pentru a fi distruse, doar în 2023”, susțin reprezentanții organizației Bankwatch România.

Ministerul Energiei mizează pe cărbune pentru a ajuta Ucraina

Reprezentanții Ministerul Energiei au explicat pentru impact.ro că extinderea exploatărilor miniere este motivată de războiul din Ucraina care a afectat piața energiei. Noile exploatări ar trebui să asigure că România are energie electrică pe perioada iernii și poate ajuta și Ucraina. Doar în această săptămână, Ucraina a cerut României sprijin energetic.

„România are voie până în 2030 să exploateze cărbune, cu o extindere de doi ani, dacă va fi nevoie. Carierele de cărbune pentru a-și menține producție trebuie extinse pentru a-și menține producția. Prin urmare nu se crește producție, se menține prin extinderea suprafeței de exploatare”, ne-a declarat reprezentantul ministerului.

Acesta ne-a mai explicat că decizia ar fi motivată în opinia Ministerului Energiei prin faptul că „România nu trebui să ajungă dependentă de gazul din Rusia. Mai ales pe perioada iernii, când producția de energie solară scade, este nevoie de o constanță în sistemul energetic. Această constanță poate fi energia produsă din cărbune. În plus, cu energia produsă din lignit, putem ajuta și Ucraina, acolo unde Rusia atacă sistemul energetic”, ne-a mai declarat reprezentantul Ministerul Energiei.

Cu toate acestea, mișcările ecologiste consideră că aceste proiecte sunt păguboase pentru mediu și pentru industria energetică din România. Asta pentru că Guvernul României alege să investească în cărbune în loc să sprijine surse alternative de energie verde. Mai mult, țara noastră ar trebui să renunțe la energie produsă din cărbune după 2030.

Conform proiectului, pădurea de 44 de hectare va fi tăiată pentru a fi înlocuită cu o carieră de lignit în următorii cinci ani. Asta înseamnă până la finalul lui 2028. Cu doi ani înainte de închiderea exploatărilor miniere din România. Spre exemplu, la Roșia ar trebui începute acțiunile de închidere a exploatării încă din 2029, așa cum reiese din acordurile asumate de România în fața Comisiei Europene.

Organizațiile de mediu Bankwatch România, WWF – Fondul Mondial pentru Natură și Greenpeace au reacționat atunci, atrăgând atenția asupra pericolului pe care aceste inițiative îl au în vederea nerespectării angajamentelor de decarbonizare asumate de
România la nivel european.

Proteste ecologiste

Prin aceste HG-uri adoptate de Guvernul României în 2023 pare că acesta nu dorește să respecte nici calendarul de decarbonizare, nici obiectivul de neutralitate climatică asumat la nivelul Uniunii Europene, susțin reprezentații organizației, consideră reprezentanții Bankwatch România.

„Cerem Guvernului să respecte fără echivoc angajamentele luate la nivel european pentru atingerea obiectivelor de climă și energie, propriile legi, precum și dreptul cetățenilor la sănătate, locuri de muncă decente și un viitor curat”, afirmă Teofil Lata, coordonatorul campaniei de Cărbune și termoficare la Bankwatch România.

Acțiunea Guvernului României este contrară obiectivelor esențiale ale Pactului Verde European cu privire la sporirea protecției pădurilor sănătoase și readucerea pădurilor degradate la o stare favorabilă.

De asemenea, prin adoptarea acestei HG România se îndepărtează și mai tare de media europeană a suprafețelor împădurite unde, în 2020, conform Eurostat, media europeană era de 38,6%, iar România se clasa mult sub această medie, cu 29,3%.

Astăzi, când schimbările climatice se manifestă într-un ritm din ce în ce mai alert, pădurile devin tot mai mici, mai fragmentate, se creează dezechilibre ecologice, aspecte ce împiedică adaptabilitatea pădurilor la schimbările climatice. Implicit, este afectat negativ și modul în care noi, oamenii, și comunitățile noastre, dependente de ecosisteme naturale sănătoase, ne adaptăm la aceste schimbări.

De aceea, în prezent, este crucială stoparea acestor fragmentări și refacerea conectivității și funcționalității ecologice a pădurilor.

„Din nefericire, în loc să vedem astfel de eforturi susținute în mod strategic la nivel politic, decizional, luăm act de adoptarea acestei noi hotărâri de guvern, o hotărâre extrem de controversată și lipsită de viziune care nu poate decât să submineze eforturile
României de atenuare și adaptare la schimbările climatice”, declară Diana Cosmoiu, Manager Climă și Energie la WWF – Fondul Mondial pentru Natură.