19:30
Duminică, 12 iulie, domnul Asztalos Csaba, fost președinte al Consiliului Național al Discriminării, va depune jurământul pentru postul de judecător al CCR. Ca președinte al CNCD s-a dovedit echidistant, faptul că este etnic maghiar nefiind un impediment în luarea deciziilor în mod corect, obiectiv. Să sperăm că acest principiu al corectitudinii îi va determina și deciziile la CCR, care azi este o instituție ce nu beneficiază de o mare încredere publică. Așa cum mi-a transmis, acest interviu este ultimul lucru scris de domnul Asztalos Csaba pe calculatorul de la CNCD. Apoi a predat cheia biroului de acolo.
Reporter: Domnule Asztalos, veniți la Curtea Constituțională cu o vastă pregătire și cu o vastă experiență în legislația privind discriminarea. Cât din aceste atuuri ale dumneavoastră le putem vedea și în deciziile pe care le veți lua ca judecător la CCR?
Asztalos Csaba: 23 de ani de activitate în CNCD, din care 20 de ani în calitate de președinte, își pun amprenta inevitabil asupra profilului meu profesional și uman. În august 2002, când s-a înființat instituția și am soluționat prima plângere, a cărei dezbatere a ținut în jur de 8 ore, sincer, nu am știut cum să procedăm. Acel colegiu director, echipa de funcționari publici au creat în timp un nou domeniu. Sunt 23 ani cu nenumărate audieri ale părților, pregătire de dosare, deliberări, motivări și comunicare publică. Sunt întâmplări de viață ale oamenilor care îți oferă o experiență de viață, și inevatabil își pun amprenta asupra ta. A conduce și reprezenta o instituție de “egalitate”este provocare profesională și umană frumoasă. Acest profil, inevitabil îl duc cu mine și această experiență profesională și umană, acumularea realizată în acești ani, se va regăsi în mod cert și în activitatea mea de judecător la CCR.
Reporter: Dați-mi vă rog câteva exemple de posibilă neconstituționalitate din punct de vedere al discriminării din normele care guvernează azi România.
Asztalos Csaba: Etic nu pot să vă dau exemple de posibile legi, prevederi legale neconstituționale din cauza încălcării principiului egalității și nediscriminării, având în vedere funcția pe care o voi ocupa. Dar CCR are nenumărate decizii în care a constatat neconstituționalitatea unor prevederi legale pe considerentul încălcării principiului egalității și al nediscriminării.
Reporter: Nu avem nicio femeie în Guvern propusă de PSD sau PNL. Este o întâmplare?
Asztalos Csaba: Nu este o întămplare, este expresia gradului redus de reprezentare a femeilor în viața publică și în cea politică. Faptul că nu avem nicio femeie propusă de PSD și PNL în Guvern este un indicator negativ al nivelului de democrație din țara noastră, așa cum suntem evaluați în nenumărate rapoarte de țară.
”Pe parcursul istoriei și noi, maghiarii, și dumneavoastră, românii, am săvârșit unul împotriva celuilalt fapte reprobabile. Încă nu am reușit să ne cerem scuze reciproc pentru aceste fapte”
Reporter: Au fost anulate alegeri prezidențiale în urma deciziei CCR și au fost aduse acuze de xenofobism unui candidat. Cum ați putea îmbunătăți legislația din România, prin corecțiile pe care le-ați putea genera la CCR, astfel încât să nu mai avem astfel de momente controversate în alegeri?
Asztalos Csaba: Problema în România ultimilor 35 de ani, nu a fost faptul că nu am avut o legislație competitivă într-un domeniu sau altul. Am avut și avem. Problema este de interpretarea și aplicarea legislației în cauză. Atunci când nu s-a interpretat cu bună credință și potrivit standardelor internaționale în domeniu, soluția identificată a fost modificarea și/sau adoptarea unei alte legislații, obținând un alte termen de grație la nivel intern și extern. Legislația trebuie testată în practică, mai ales în instanță. Problema nu este legislația, ci interpretarea și aplicarea ei cu bună credință și potrivit standardelor în domeniu.
Reporter: Am avut ocazia în discuțiile noastre pe care le purtăm de ani buni să constatăm că românii și maghiarii nu sunt nicidecum pe poziții antagonice, nu sunt dușmani unii altora. V-aș ruga să descrieți din perspectiva dumneavoastră de ce un român poate conviețui perfect cu un maghiar și un maghiar se poate înțelege perfect cu un român. (Vorbim de etnie, că amândoi au aceeași cetățenie). Pe ce ar trebui să punem mai des accentul pentru a elimina disonanța din relația români-maghiari?
Asztalos Csaba: Eu cred în dialogul interetnic. Noi maghiarii și românii avem o moștenire istorică care deseori ne desparte. Pe parcursul istoriei și noi, maghiarii, și dumneavoastră, românii, am săvârșit unul împotriva celuilalt fapte reprobabile. Încă nu am reușit să ne cerem scuze reciproc pentru aceste fapte, să nu le lăsăm să ne otrăvească prezentul și viitorul. Nu e un exercițiu ușor. Consider că ultimii 35 de ani au fost foarte buni în relația interetnică româno-maghiară, cu excepțiile martiei negru din Târgu-Mureș. Împreună am reușit o stabilitate în relațiile interetnice, împreună am reușit să ducem România în NATO și UE, și să ne dezvoltăm. Depindem unul de celălalt, nu doar la nivel național, ci mai ales în viața de zi cu zi, a oamenilor care conviețiuiesc și care sunt în situații de interdependență. Când eu am nevoie de vecinul sau prietenul român să-mi scoată copilul de la grădiniță, sau să aibă grijă de el. Sau când vecinul român are nevoie de mine într-un context sau altul. Dialog și dialog să demolăm prejudecățile și să prevenim incitarea la ură.
