Familiile disfuncționale și abandonul școlar, principalele cauze ale recidivei deținuților

Dumitru Puha 12.03.2024, 16:16
Familiile disfuncționale și abandonul școlar, principalele cauze ale recidivei deținuților

Ministerul Justiţiei, Administrația Naţională a Penitenciarelor (ANP) şi Direcția Naţională de Probațiune au lansat volumul „Studiul integrat privind cauzele recidivei”. Potrivit autorilor, familiile disfuncționale, abandonul școlar, consumul de alcool și de droguri în adolescență sunt principalele cauze ale recidivei deținuților.

Conform studiului privind analiza cauzelor recidivei, principalul factor predictor este familia disfuncțională și deținuții înșiși consideră că sprijinul familial este extrem de important în prevenirea recidivei.

În plus, jumătate dintre recidiviști sunt foști minori care au abandonat școala. „Abandonul școlar este al doilea factor ca importanță în determinarea riscului de recidivă. Vârsta (comiterii primei infracțiuni) este un alt predictor important al recidivei. 24% dintre deținuți au fost privați de libertate în perioada de minorat și o treime dintre condamnați au avut prima recidivă între 18 și 24 ani”, se arată în concluziile cărții.

Minorii sub 14 ani, grup vulnerabil

Mai mult, minorii care au comis fapte penale (inclusiv bullying) înainte de 14 ani, deci care nu răspund penal, constituie un grup vulnerabil. Un procent de 84% dintre deținuți consideră că cel mai important factor de sprijinire a reintegrării sociale este locul de muncă. „Lipsa locului de muncă este, în percepția acestora, primul pas spre evitarea reiterării comportamentului infracțional deoarece este asociat cu un venit stabil, cu acces la resurse și cu o oportunitate de reintegrare în societate, fiind un alt factor predictor al recidivei”, se mai arată în studio.

În urma efectuării acestei analize a cauzelor recidivei, se poate aprecia științific că profilul recidivistului este influențat cu precădere de următorii factori:

  • proveniența din familii disfuncționale,
  • săvârșirea de fapte penale încă din copilărie,
  • abandon școlar şi consum de substanțe interzise sau alcool.

În același timp, merită menționat că studiul arată că există un grad ridicat de stigmatizare și respingere a foștilor condamnați în ceea ce privește angajarea și acceptarea lor în vecinătate, comunitate sau în familie.

Acest studiu a fost dezvoltat în cadrul Proiectului „A Safe and Educated Community Undertaking Responsible Engagement” – SECURE (O comunitate sigură, educată și implicată în mod responsabil), finanțat din fonduri ale Mecanismului Financiar Norvegian 2014 – 2021, prin Programul „Justiție”, cu un buget de 1,7 milioane euro.

Cartea este disponibilă în limbile română şi engleză. La eveniment  a vorbit Gabriela Groza, co-autor al studiului şi lider de echipă şi prof. univ. Dragoș Iliescu de la Universitatea București.

Proiectul este gestionat de Administrația Națională a Penitenciarelor, în calitate de promotor de proiect și se derulează în perioada aprilie 2021 – aprilie 2024.

Urmăriți Impact.ro și pe