Epava Titanicului ascunde în continuare mistere fascinante: descoperirea surprinzătoare a cercetătorilor

Epava Titanicului ascunde în continuare mistere fascinante. La 110 ani de la scufundarea uriașei nave, ce a dus la moartea a peste 1.500 de oameni, oamenii de știință continuă să fie surprinși de lucrurile pe care le descoperă în zona epavei aflată la 4.000 de metri adâncime în apele Atlanticului de Nord. Un enigmatic semnal acustic detectat încă din 1996 i-a condus pe oamenii de știință către o descoperire surprinzătoare.

Epava Titanicului ascunde în continuare mistere fascinante

În noaptea de 14 spre 15 aprilie 1912 avea loc unul dintre cele mai mari dezastre maritime din istorie petrecut pe vreme de pace. Pachebotul RMS Titanic s-a scufundat în apele reci ale Atlanticului de Nord după ce s-a ciocnit de un aisberg. Și-au pierdut viața 1.514 persoane, dintre cei 2.228 de pasageri.

Epava Titanicului, ruptă în două, se descompune lent la aproape 4.000 metri adâncime, pe fundul oceanului. Dar zona suscită interesul oamenilor de știință și dintr-un alt motiv. Un semnal acustic misterios, detectat în urmă cu 26 de ani, a fost descifrat abia acum, oamenii de știință descoperind cu surprindere că zona subacvatică unde se odihnește vaporul ascunde și alte secrete.

P.H. Nargeolet, un pilot veteran al submersibilului Nautile, cu care scafandrii au explorat epava Titanicului, a detectat unda sonoră cu ajutorul echipamentului de sondare prin ecou în 1996. De atunci, însă, nimeni nu a reușit să afle ce se află în spatele acestui semnal, care sunt originile sale.

Într-o expediție la epava Titanicului la începutul acestui an, Nargeolet și alți patru cercetători s-au scufundat pentru a găsi obiectul misterios, detectat sonor acum 26 de ani.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

https://www.youtube.com/watch?v=fx_NfzR-PKI

Descoperirea surprinzătoare a cercetătorilor

Din cauza magnitudinii semnalului sonor, Nargeolet a crezut că se află în căutarea unei alte epave. În schimb, a găsit un recif stâncos, alcătuit din diverse formațiuni vulcanice și plin de homari, pești de mare adâncime, bureți și mai multe specii de corali care ar putea avea mii de ani, informează CNN.

„Este fascinant din punct de vedere biologic! Animalele care trăiesc acolo sunt foarte diferite de animalele care trăiesc de obicei în abisul oceanului”, a declarat Murray Roberts, un profesor de biologie marină aplicată și ecologie la Universitatea din Edinburgh, Scoția, și unul dintre cercetătorii care au participat la expediție.

„(Nargeolet – n.r.) a făcut o descoperire științifică foarte importantă. A crezut că este o epavă și s-a dovedit, în opinia mea, să fie ceva încă și mai uimitor decât o epavă”, a mai spus omul de știință.

Experții folosesc termenul de „câmpie abisală” pentru a descrie fundul oceanului aflat la o adâncime de 3.000 până la 4.000 de metri, ce reprezintă, de fapt, 60% din suprafața Pământului.

În mod normal, aceste câmpii sunt considerate forme de relief suboceanic goale, noroioase și fără prea multă structură. Totuși, uneori, scafandrii au observat formațiuni stâncoase care se ridică de pe fundul oceanului.

De la recenta descoperire din apropierea Titanicului, Roberts crede că astfel de caracteristici ar putea fi mai frecvente decât se știa anterior.

De asemenea, zonele stâncoase ar putea ajuta la explicarea distanțelor pe care bureții și coralii le parcurg pe fundul oceanului, ceea ce a fost întotdeauna un mister pentru oamenii de știință. În mediul noroios în care sunt observați de obicei, există puține suprafețe dure de care aceste specii să se agațe pentru a crește și a se reproduce.

„Uneori apar în locuri în care ne gândim: „Ei bine, cum au ajuns acolo? Ei nu trăiesc suficient de mult timp pentru a ajunge acolo”, a spus Roberts. „Dar dacă există mai multe astfel de locații stâncoase decât am anticipat, cred că ne-ar putea ajuta să înțelegem distribuția acestor specii în ocean.”

Surpriza descoperită în abis face ca această expediție să fie doar începutul unei noi aventuri, dat fiind faptul că, tot în zona epavei Titanicului, a mai fost detectat un semnal, chiar mai puternic, pe care Nargeolet speră să îl identifice în cadrul unei viitoare expediții.

Semnalul acustic a fost înregistrat în timpul aceleeași inspecții făcute acum ani de zile, aflat între epavă și nou-descoperitul recif – numit acum Creasta Nargeolet-Fanning, după numele său și al specialistului care a participat la această misiune, Oisin Fanning.