Editorial. Români, ieșiți la vot! Nu durează, dar contează enorm

Români, ieșiți la vot! Nu durează, dar contează enorm

Exercițiul democratic al alegerilor aduce mult cu o problemă de matematică. Simplă, foarte simplă, compusă din trei părți: enunț, ipoteză, rezolvare. Ne mai desparte o singură zi de “ieșirea la tablă”. Percep acest lucru, nu ca un supliciu, ci drept o satisfacție a lucrului împlinit, o demonstrație interioară că te numeri printre cei cărora le pasă. La urma-urmei, astea ne diferențiază de bacteriile anaerobe – creierul și conștiința.

27 septembrie 2020, ziua alegerilor locale

Nu putem rămâne indiferenți față de cei ce au pierit în decembrie ’89, de inestimabila valoare a libertății pentru care ei s-au prăbușit ireversibil, de soarta unei țări cu statut de insulă liberală într-o mare iliberală, de viitorul nostru și al celor dragi, de tot.

În enunț scrie: “se dă funcția votării pentru alegeri locale. Demonstrați că o puteți rezolva”. Atitudinea e un detaliu care poate face o mare diferență. Ipoteza are mai multe variante. Fixe, verificate, dar și variabile. Din prima categorie avem o serie de postulate. Bunăoară, rezultatul scrutinului de duminică depinde într-o măsură covârșitoare de prezența la urne. Altul este că “turnirul” localelor este barometrul generalelor de peste două luni și jumătate.

Cine pierde sau câștigă Bucureștiul, centrul nervos al țării, fieful de căpătâi al comenzilor în mai toate domeniile, generatorul liniei politice naționale, se va bucura sau nu de ceea ce vor primi în ghete de Sfântul Nicolae. Trebuie să recunoaștem că avem de-a face cu un capitol politic frânt. Dacă nu ne lovea molima 19 și aveam alegeri anticipate, altfel stăteau lucrurile astăzi. Era un proces politic continuu, iar PSD nu mai avea majoritatea în Legislativ. Una nu dăunătoare, ci otrăvitoare.

Aceasta se observă din inepțiile emanate în ultima perioadă. Pensii majorate cu 40%, extrabonusuri consistente în dăscălimea școlilor, dublarea alocațiilor pentr copii etc. Dacă tot se erijează în îngeri păzitori, în buni samariteni, de ce nu au aplicat când se aflau la putere ceea ce solicită acum unui buget secătuit din pricina lor? N-au făcut-o pentru că vedeau ghilotina de deasupra lor aflată într-un echilibru instabil.

De se va întâmpla ca aceste deziderate absurde să devină realitate, cu largul concurs al unui arbitru (CCR), care fluieră, suflându-le în pânze, UE ne-a avertizat franc: “nu mai primiți trei miliarde de euro”. În traducere liberă, haosul economic mânat de o hiperinflație ne pândește de după colț. În fine!

Revenind, o prezență la vot cuprinsă între 40 și 50%, înseamnă clar fiori reci pe frunțile celor din PSD. Emoții de școler în pragul repetenției, cei ce nu se gândesc la un viitor pe termen lung, că veni-va el oricum.

Socialiștii știu că nu au cum să mai obțină scorul din 2016. De aceea, speră să aibă cât mai mulți președinți de Consilii Județene, deoarece în zadar ai primar, dacă vistiernicul feudei nu e al tău. Liberalii vor domina, însă, PSD are încă o armată de primari.

În București, bătălia atinge cota aprigă. Nicușor Dan și dna Pandele concurează umăr la umăr, cu un avantaj sub marja de eroare a unui sondaj în favoarea primului. Candidatul dreptei ar fi extras mai multe rădăcini pătrate de nu s-ar fi renunțat la mini-gruparea lui Traian Băsescu. Cel care va veni cu pioni negri suplimentari (cam 9%) în dreptul (încă) actualului edil-șef. Din răzbunare și vanitate personală a fostului timonier.

Aici, strategia tandemului PNL- USR Plus n-a fost inspirată. Apropos, de USR. Alianța candidează în premieră. Evident, își dorește un rezultat cât mai bun, însă nu a reușit, de când există, să promoveze candidați de certă valoare. Cel mai bun dintre ei, după părerea mea, ar fi fost Vlad Voiculescu, dar el nu candidează. Pentru orașele mari și sectoarele bucureștene, cu excepția Dan și a una- două cetăți importante, unde sunt susținuți de PNL, USR nu are șanse la primării. Eventual, la cât mai mulți consilieri locali. Iar un primar bun este elicea propulsoare a unei nave politice către un scor bun la parlamentare.

Campania de anul acesta nu s-a jucat în teren din pricina pandemiei. Astfel, s-au investit sume uriașe în rețele sociale. Deci, se mizează pe electoratul captiv, devotat, convins. PSD are două televiziuni cu arme în coburii șeilor pentru care deontologia jurnalistică e un moft de copil răzgâiat. Mizele lui majore sunt Bucureștiul și maximum două sectoare. Prin urmare, nu exclude cele mai puține locuri în Consiliile Locale și Județene, de când se știu. Duminică, un rezultat prost pentru Ciolacu este unda seismică similară cu adresă voievozii săi din țară.

Încă două argumente atașate funcției numerelor real pozitive din 27 septembrie. Diaspora, coșmarul numărul unu al socialiștilor, nu joacă în această partidă. Ieri, președintele Iohannis a emis un semnal net de implicare, prin întâlnirea sa, de la Cotroceni, cu Ludovic Orban și Nicușor Dan.

Două variabile importante sunt cea a nehotărâților și cea privitoare la românii pentru care lehamitea ori trândăvia sunt bariere de netrecut în drumul spre urne. Acestora le recomand, ca oameni inexistenți la masa deciziilor din țară, să-și lipească pe gură bandă adezivă. Moralmente, nu au niciun drept să se lamenteze sau să protesteze nici când sunt singuri acasă. Sunt cetățeni români la număr și atât.

Vremea se anunță bună, riscul de infectare la vot este mai mic decât la o nuntă și tot ce vrem să facem, putem să facem, dacă facem. Consider că votul fiecăruia dintre noi, dincolo de toate aspectele ce le comportă, este un omagiu adus celor căzuți la Revoluție  pentru ca noi să-l putem avea și folosi.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI