Editorial. Oameni și rozătoare

Dacă ar fi să-i cerem, printr-un exercițiu de imaginație, celebrului scriitor american, John Steinbeck, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură și deținător al Premiului Pulitzer pentru “Fructele mâniei”, “Șoareci și oameni”, “La răsărit de Eden” să scrie un roman despre ce se întâmplă azi în România pandemizată, yankeul ar adăuga un trofeu în vitrina sa cu prețiozități.

O țară devenită arenă de luptă a cetățenilor

Fiindcă juriul de la Oslo, în expunerea de motive la acordarea celei mai râvnite “cupe” oferite creativității umane în atâtea domenii, nota printre altele: “Scrierile sale realiste și imaginative, îmbină un umor afectuos cu o observație socială ascuțită”.

Ce vedem noi? O țară devenită arenă de luptă a cetățenilor cu un perfid și necruțător ucigaș în serie. Armata românilor are mai multe batalioane, fiecare combătând în felul său. Pe de o parte, la baionetă, corp la corp, angajații din frontul I – sistemul medical. Cu resurse fizico- psihice ajunse la capătul lor. Extenuați, exasperați. Apoi, vin “falangele” politice. Toate încercând să tragă spuza pe turtele lor: imagine, voturi.

Un duplicitar medico-deputat

Opoziția, că de aceea se află acolo, săgetează orice întreprinde puterea. PSD, fără vreun lider de marcă, purtând încă în ranița peticită ciotul bastonului de mareșal pe care și-l atribuise sieși actualul zăbrelit Dragnea, iese la interval cu doctorul Rafila. Un duplicitar medico-deputat. Acela care prin octombrie anul trecut ne povestea despre riscul de diabet la copii.

Acum, endocrinologul vântură aerul în fața microfoanelor pe două registre. Unul de sfătuitor patern pe tema Covidului. Celălalt, de combatant pesedist al actualei ocârmuiri. Dilema social-democraților constă în a rămâne în bula lor cu cele câteva milioane de adepți necondiționați ori să vândă roade ale mâniei provenite dintr-un secund loc politic ce oferă doar butoane fără de comandă. Acestei formațiuni a rozelor înmănunchiate îi face cu ochiul a urmare partidul-conservă, AUR. O adunătură cu vizibile afinități la Est de Eden.

Nu am aflat dacă deține un program limpede și întemeiat, o platformă de principii politice aliniate unui curent, doctrină politică proprie. Poate o încropeală de definiții personalizate. Nu zăresc altceva decât un ghiveci călugăresc care a dat în foc la 10 grade.

Călare pe libertăți democratice, bate în orice poartă. Instigă, deși nu recunoaște, la nesocotirea și, implicit, la zădărnicirea elementarelor norme legale de apărare a populației împotriva pandemiei. Prin libertăți de tot genul, înscrise de altfel în Constituție, dar interpretate după o ureche bleagă, ca aceea a unui lăutar la început de carieră, care nu are habar de cheia sol.

Colectează adepți cu firi anemice, discernământ în discuție, oameni de obicei conflictuali, cu capsa pusă și fitil scurt la bombardea, ce au nevoie doar de un cât de șubred pretext pentru a ieși în stradă din canalele lor de educație sordidă și precară. Precum șoarecii printre oameni.

O țară unde recordurile de infectare se bat cotidian

În comunitatea liberalo-useristă continuă aplicarea de coate în stern, fie că e nevoie de stimulente ad-hoc numite Voiculescu, Turcan, Barna, Roman etc. Apropos, și la PNL există voci disidente, pro-relaxare. De altfel, au existat opinii divergente și exprimări pe măsură, cam de când există acest partid. UDMR plutește, ca întotdeauna, în orice soluție. Bazică sau acidă.

În ceea ce privește poziția prim-ministrului Cîțu, ar fi o imensă greșeală, după părerea mea, să “îndulcească” restricțiile aflate în vigoare. Prin asemenea măsuri, dacă le-ar da curs, s-ar decribiliza ca om politic și nu doar. Nu mai poate da înapoi. Altcumva, ar potența acțiuni din ce în ce mai acute ale gloatei de dezaxați care vandalizează, lovesc, incendiază, ultragiază ori chiar înjunghie (la propriu)!!!.

Toate acestea într-o țară unde recordurile de infectare se bat cotidian. Există proteste oriunde pe glob, însă au temei, iar când se trece dincolo de linia roșie consemnată în constituții măsurile coercitive se aplică imediat.

Or, a te bate pentru imbecilitate este o cauză emisă de cortexuri afectate. Precum acelea ale șoarecilor ce se vor oameni.