Descoperirea inedită care schimbă complet istoria. O fosilă găsită recent dezleagă unul dintre misterele evoluției umane

Omenirea privește încă cu multă curiozitate către trecut, în încercarea de a desluși misterele evoluției umane. Iar pentru a completa puzzle-ul, cercetătorii se leagă de fiecare fragment nou descoperit, ce ar putea să stabilească parcursul nostru ca specie. O descoperire inedită, care a avut loc recent într-o peșteră din Laos, a dezvăluit o fosilă care ar putea să schimbe complet istoria pe care o cunoaștem până astăzi. Dintele uman dezgropat de specialiști ar putea să explice cum am evoluat.

O fosilă descoperită într-o peșteră ar putea dezlega misterul istoriei vieții umane

Oamenii de știință au descoperit un dinte uman într-o peșteră din Laos, iar momentul a fost unul istoric, acest fragment de ADN fiind important pentru dezlegarea unuia dintre cele mai mari mistere ale evoluției umane. Specialiștii consideră că dintele ar fi aparținut unei tinere femei, care a trăit cu aproximativ 130.000 de ani în urmă.

Aceasta ar fi făcut, cel mai probabil, parte din specia Denisovan, un grup de oameni preistorici, pe care cercetătorii l-au identificat pentru prima dată în 2010. Molarul inferior pe care l-au descoperit specialiștii în peștera din Laos reprezintă prima dovadă fosilă care așază astfel Denisovanii în regiunea Asiei de Sud-Est. Experții în evoluția umană precizau anterior că singurele fosile de Denisovani au fost descoperite în peștera Denisova din Munții Altai din Siberia, Rusia. Mai multe dovezi genetice unesc această specie arhaică de oameni de zone sudice ale regiunii, precum Filipine, Papua Noua Guinee și Australia.

„Acest lucru demonstrează că Denisovanii au fost probabil prezenți și în sudul Asiei. Și sprijină rezultatele geneticienilor care spun că oamenii moderni și denisovanii s-ar fi putut întâlni în Asia de Sud-Est”, a explicat autorul cercetării, Clément Zanolli, specialiștii în paleoantropologie la CNRS (Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică) și la Universitatea din Bordeaux, potrivit CNN.

Molarul dezvăluie detalii despre evoluția speciei umane

Arheologii au identificat dintele într-o regiune cunoscută ca Peștera Cobra, situată la 260 de km de Vientiane, capitala Laos. Săpăturile din zonă au debutat în 2018. În studiul publicat recent în revista Nature Communications, specialiștii estimează că molarul descoperit în interiorul peșterii are o vechime de 131.000 până la 164.000 de ani, în urma analizei privind sedimentul din peșteră și a datării a trei oase de animale descoperite în același strat. Totodată vârsta rocii cu care era acoperită fosila a fost un alt element cheie.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

„Dinții sunt cutia neagră a unei ființe. Ei păstrează o mulțime de informații despre viața și biologia sa. Au fost întotdeauna folosiți de paleoantropologi pentru a descrie specii sau pentru a face distincția între specii. Deci, pentru noi, paleoantropologii, dinții sunt fosile foarte utile”, a spus Zanolli.

Specia Denisovan, identificată și în ADN-ul uman prezent

Pentru a identifica asemănarea cu specia Denisovanilor, cercetătorii au comparat crestele și adânciturile de pe dinte cu alți astfel de molari ce au aparținut oamenilor din trecut. Ei au ajuns la concluzia că aceștia nu seamănă cu cei ai Homo sapiens sau Homo erectus, ci mai degrabă cu un dinte de pe osul maxilar al unui Denisovan. Autorii studiului au luat însă în considerare și asocierea cu dintele unui Neanderthal.

„Gândiți-vă la dinte ca și cum ați călători într-o vale dintre munți. Iar organizarea acestor munți și văi este foarte tipică unei specii”, a explicat Zanolli.

În urma unei analize amănunțite s-a ajuns la concluzia că dintele ar fi aparținut unei femei. Datele genetice identificate recent de către specialiști fac legătura dintre ADN-ul de Denisovan și cel al oamenilor din prezent. Strămoșii Homo sapiens s-au întâlnit cu Denisovanii, astfel că evoluția genetică a specii umane poate fi analizată din această perspectivă. Se crede că, pe măsură ce oamenii moderni s-au mutat din Africa, au apărut mai multe încrucișări cu Neanderthalieni și Denisovani.