Descoperirea fascinantă de la Piroboridava, așezarea geto-dacă de la Galați: este o nouă cetate

Descoperirea fascinantă de la Piroboridava, așezarea geto-dacă de la Galați. La 110 ani de la momentul în care marele istoric și arheolog Vasile Pârvan a scos la lumină fosta cetate a străbunilor noștri, experții din județul Galați au găsit alte dovezi fascinante ale vieții și chiar artei ce a existat acum aproape două milenii în această zonă a statului dac.

Descoperirea fascinantă de la Piroboridava, așezarea geto-dacă de la Galați

Piroboridava, fosta mare așezare geto-dacă situată pe malul Siretului, în județul Galați, deține încă multe secrete pe care istoricii le descoperă în timp. De curând, chiar în anul în care se împlinesc 110 ani de la descoperirea așezării, în urma săpăturilor arheologice au fost găsite vase de ceramică, vârf de săgeată din bronz și oase de animal decorate.

Toate aceste descoperiri sunt studiate în acest moment de specialiștii de la Institutul de Arheologie Iași, care participă la aceste cercetări alături de experții de la Muzeul de Istorie Galați și Muzeul de Istorie Tecuci.

„În cadrul acestor diagnoze arheologice, s-au descoperit mai multe fragmente de ceramică din perioada dacică, precum și un vârf de săgeată din bronz și oase de animal decorate cu diverse simboluri”, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați, pe Facebook.

Șeful CJ Galați a anunțat, totodată că instituția sa a depus deja cererea de finanțare prin PNRR pentru renovarea acestui sit arheologic major și amenajarea unui muzeu subteran, în cadrul cunoscutei axe Ruta Cetăților.

Impact.ro

A MURIT de RUSALII! Unde de soc in Romania! MARELE cantaret...

Impact.ro

A murit `MAMA`lui PUTIN! Veste soc de ultima ora

„S-au făcut deja la fața locului mai multe săpături arheologice preliminare, astfel încât specialiștii să vadă unde poate fi amenajat muzeul de sit și care este stratigrafia zonei, pentru a putea spune ce fel de lucrări sunt necesare pentru restaurarea cetății dacice”, a mai precizat Costel Fotea.

Este o nouă cetate

Cetatea geto-dacă Piroboridava a fost descoperită în 1913 de marele istoric și arheolog Vasile Pârvan. Pe locul acesteia a fost întemeiat un sat gălățean, Poiana, atestat documentar acum 500 de ani. Totuși, acum 110 ani, atunci când Pârvan a făcut descoperirile, nu era conștient de ceea ce găsise, de fapt, fiind convins că avea de-a face cu rămășițele unei cetăți romane.

Între timp, arheologii care au continuat munca lui Vasile Pârvan au făcut lumină în acest caz, descoperind că vechea așezare este, de fapt, de origine geto-dacă, nicidecum romană, așa cum se bănuise într-o primă instanță.

La Piroboridava, de-a lungul timpului, s-au descoperit foarte multe unelte agricole, precum brăzdare, sape și târnăcoape. Au fost găsite peste 800 de monede romane, dar și multe monede grecești, articole de vestimentație, fibule de argint și bronz, pandative, cercei, brățări, coliere, dar și ceramică lucrată manual sau la roată, unele vase fiind de proveniență grecească și romană.

Inițial s-a crezut că este o așezare romană

La toate acestea se adaugă scoaterea la lumină a unui întreg arsenal militar, vârfuri de suliță și de săgeți, acestea din urmă fiind din fier sau bronz, dar și două săbii. Toate aceste obiecte găsite demonstrează faptul că Piroboridava era o cetate cu funcție politică, militară și economică și o localitate importantă pentru această parte a Daciei.

La mică distanță de fosta așezare dacică au fost vizibile mult timp urmele unei linii întărite, un val de pământ fortificat. Unii cercetători cred că este o parte din sistemul de fortificații cunoscut ca Valul lui Traian.

Alți istorici consideră că, de fapt, ar fi vorba de Valul lui Athanaric, numit după numele conducătorului vizigot care l-ar fi ridicat, situat între localitățile Ploșcuțeni pe Siret, la nord de satul Poiana, și Stoicani pe Prut, pe o distanță de aproximativ 90 de kilometri, separând Câmpia Română de Podișul Moldovei.