În urmă cu miliarde de ani pe planeta Marte erau lacuri, râuri și chiar oceane, însă nu se știe ce s-a întâmplat cu toată această apă. Acum, oamenii de știință au descoperit că planeta are propria versiune a Marelui Canion, unde au fost descoperite cantități semnificative de apă.
Oamenii de știință susțin că la începutul istoriei sale, Marte avea suficientă apă lichidă la suprafaţă, care ajungea la echivalentul unei înălţimi cuprinse între 100 şi 1.500 de metri, ceea ce reprezintă jumătate din Oceanul Atlantic.
Acum, Marte are propria versiune a Marelui Canion, iar oamenii de știință au aflat că această impresionanta formațiune găzduiește „cantități semnificative de apă”. Descoperirea a fost făcută de ExoMars Trace Gas Orbiter, care înconjoară Planeta Roșie, potrivit Agenției Spațiale Europene.
ExoMars Trace Gas Orbiter (TGO) lansat în 2016, ca misiune comună a Agenției Spațiale Europene și Roscosmos, a descoperit apa în regiunea centrală numită Valles Marineris de pe Marte. Apa se află sub suprafața canionului și a fost detectată de instrumentul orbiterului FREND, acesta fiind capabil să cartografieze hidrogenul din stratul superior al solului marțian, scrie CNN.
Canionul de pe Marte este de zece ori mai lung, de cinci ori mai adânc și de 20 de ori mai lat decât Marele Canion. Cea mai mare parte a apei de pe Marte se găsește în regiunile polare ale planetei, sub formă de gheață. Valles Marineris se află chiar la sud de Ecuatorul planetei, unde temperaturile nu sunt suficient de scăzute pentru ca apa să ramână înghețată.
„Cu Trace Gas Orbiter putem privi până la un metru sub acest strat de praf și putem vedea ce se întâmplă cu adevărat sub suprafața lui Marte și, în mod special, să găsim „oaze” bogate în apă care nu au putut fi detectate cu instrumente”, a declarat autorul studiului, Igor Mitrofanov, de la Institutul de Cercetări Spațiale al Academiei Ruse de Științe.
„FREND a dezvăluit o zonă cu o cantitate neobișnuit de mare de hidrogen în sistemul colosal de canion Valles Marineris, presupunând că hidrogenul pe care îl vedem este legat de moleculele de apă, până la 40% din materialul apropiat de suprafață din această regiune pare să fie apă”, a adăugat acesta.
Viitoarele misiuni pe Marte vor ateriza la latitudini mai joase. În 2022, roverul osalind Franklin și platforma rusă de suprafață Kazachok se vor lansa și este de așteptat să aterizeze pe Marte în 2023. Roverul va fora sub suprafața lui Marte în căutarea materialului organic care ar putea dezvălui dacă a existat vreodată viață pe această planetă.