Derogarea care permite construcția unor hidrocentrale în parcurile naturale. Ecologiștii susțin că vor seca râurile

• Ordonanța de urgență care ar putea permite Executivului să încaseze fonduri pentru producția de energie verde de la Comisia Europeană a trecut de Curtea Constituțională a României (CCR) în luna octombrie. CCR a respins sesizările care atacau legea. Era ultimul prag legislativ pentru finalizarea, prin derogare de la legislație, a 9 hidrocentrale amplasate în zone naturale protejate.
• Numai că organizațiile ecologiste susțin că aceste proiecte nu vor produce energie verde pentru că râurile au debite mici. În schimb, activiștii de mediu se tem că nouă râuri pot seca definitiv, iar 23 de zone protejate riscă să fie afectate. 
• Opoziția și ecologiștii susțin că ordonanța de urgență a fost concepută pentru a păcăli Comisia Europeană să deblocheze 1,4 miliarde de euro din PNRR pentru investiții în energia verde. 

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, pe 3 octombrie, sesizarea Avocatului Poporului și a USR privind anularea legii care permite construcția de microhidrocentrale în arii naturale protejate.

Acțiunea de la CCR a Avocatului Poporului a pornit de la sesizările ONG-urilor care cred că proiectul plecat de la OUG 175/2022 va duce la secarea unor râuri și la distrugerea unor zone protejate la nivel național și european.

Este vorba de organizațiile Bankwatch România și Agent Green, alături de Federația Coaliția Natura 2000, Declic și Greenpeace.

După decizia CCR, doar instituțiile europene de la Bruxelles mai pot bloca noul text legislativ. De altfel, organizația de mediu Bankwatch a precizat că va sesiza Comisia Europeană despre noua tentativă a Guvernului României de a continua „proiectele controversate”.

Proiecte vechi, lege nouă

Ecologiștii sunt nemulțumiți pentru că ordonanța permite construcția de hidrocentrale de mici dimensiuni în două parcuri naționale și în 20 de situri Natura 2000.

Investițiile, unele începute pe vremea lui Ceaușescu, au fost oprite legal între 2007 (când s-au instituit zonele protejate de tip sit Natura 2000) și 2015.

Decizia a venit după o acțiune de infringement la adresa României din partea Comisiei Europene care a considerat, în 2015, că hidrocentralele distrugeau mediu, iar legislația europeană în domeniu nu era respectată. Procedura de infrigement înseamnă că Bucureștiul risca să aibă blocate fondurile europene din domeniul mediului și nu numai.

Noua ordonanță din 2022 dă verde companiei Hidroelectrica să continue nouă investiții în microhidrocentrale în ciuda legislației siturilor Natura 2000 și a avertizărilor europene.

Dacă proiectul va fi pus în practică, nouă hidrocentrale din zone naturale protejate vor fi date în folosință.

Senatorul PSD, Daniel Zamfir, unul dintre inițiatorii proiectului, a subliniat că inițiativa respectă directivele europene privind ariile protejate.

„Deciziile CCR nu se comentează, ele se aplică. Proiectul de lege nu a încălcat legislația autohtonă. Este respectată și directiva privind habitatele naturale. Asta pentru că am stabilit foarte clar în lege că suprafețele care vor fi scoase din ariile protejate vor fi compensate cu același tip de suprafață”, ne-a precizat acesta.

Cele nouă unități aprobate prin textul legislativ criticat de ONG-uri ar urma să aducă încă 2 TWh la capacitatea anuală de producție a societății unde statul deține 80% din acțiuni, conform datelor oferite de Hidroelectrica.

La rândul său, reprezentanții Hidroelectrica au precizat pentr impact.ro că „pentru obiectivele de investiții în derulare, au fost obținute toate actele de reglementare la momentul demarării lucrărilor, conform legislației în vigoare la momentul respectiv.

Reluarea procesului de actualizare a actelor de reglementare a fost solicitat de autoritățile competente pentru protecția mediului. În urma parcurgerii procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, în baza studiilor de evaluare adecvată, evaluare a impactului asupra corpurilor de apă și raportului privind impactul asupra mediului, autoritatea competentă pentru protecția mediului va stabili condițiile de realizare a acestor proiecte”.

Capacitatea de producție actuală a Hidroelectrica este de 17 ThW, din care se reușește doar o producție anuala de 15 ThW, conform rapoartelor anuale ale companiei din ultimii 3 ani.

Parcurile naționale și siturile Natura 2000: unde sunt amplasate microhidrocentrale

Lista celor nouă proiecte hidroelectrice din Ordonanța de urgență 175/2022 (toate proiectele aparțin de Hidroelectrica):

• Dezvoltarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești. Este amplasată în Parcul Național Defileul Jiului și situl Natura 2000 ROSCI0063 Defileul Jiului;
• Dezvoltarea hidroenergetică a defileului Oltului pe sectorul Cornetu-Avrig. Este amplasată în situl Natura 2000 Frumoasa (ROSCI0085), situl Natura 2000 Frumoasa II (ROSPA0043), situl Natura 2000 din Munții Făgăraș (ROSCI0122), situl Natura 2000 din Oltul Mijlociu – Cibin Hartibaciu (ROSCI0132);
• Dezvoltarea hidroenergiei Pașcani pe râul Siret. Este amplasată în situl Natura 2000 dintre Pașcani și Roman (ROSCI0378);
• Dezvoltarea hidroenergiei Răstolița. Proiectul este amplasat situl Natura 2000 Călimani Gurghiu (ROSCI0019) și în situl Natura 2000 Defileul Mureșului Superior (ROSPA0030). În plus, presupune defrișarea unei suprafețe de pădure din Parcul Național Călimani;
• Dezvoltarea hidroenergiei Surduc-Siriu. Este amplasata în situl Natura 2000 Penteleu (ROSCI0190);
• Dezvoltarea hidroenergetică a râului Siret pe sectorul Cosmești-Movileni. Proiectul este amplasat în două situri Natura 2000 de-a lungul Luncii Siretului Inferior ( ROSCI0162 și ROSPA0071).
• Complexul hidrotehnic și energetic Cerna-Motru-Tismana, etapa II. Este amplasat în situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Vest (ROSCI0129);
• Dezvoltarea hidroenergetică a Oltului pe sectorul Izbiceni – Dunăre. Hidrocentrala Islaz. Este amplasată în situl Natura 2000 Valea Oltului Inferior (ROSPA0106);
• Dezvoltarea hidroenergiei Cerna Belareca. Proiectul este amplasat în situl Natura 2000 Domogled-Valea Cernei (ROSCI0069).

Doar 2 din 9 mai sunt de actualitate

Într-un document de analiză al Consiliul Economic şi Social (CES) reiese că doar două din cele nouă proiecte ar fi fezabile în acest moment.

Dacă s-ar finaliza cele două investiții, hidrocentralele noi ar contribui cu doar 1% la producția anuală de energie a Hidroelectrica din cauza faptului că debitele râurilor s-au micșorat în special din cauza schimbărilor climatice.

Hidroelectrica și-a asumat prin proiectul de investiții din 2023 să obțină capacitatea suplimentară de peste 2 TWh.

„Aceste proiecte nu mai sunt viabile în 2023. Sunt investiții care sunt planificate în epoca lui Nicolae Ceașuescu care acum nu mai au nicio legătură cu realitatea. Unele râuri nici nu au debitele de acum 40 de ani, unele mai sunt doar un fir de apă”, precizează Ioana Ciută, reprezentant al Bankwatch România.

Miza banilor europene accesați cu un proiect ceaușist

ONG-iștii cred că, prin actualul proiect, Guvernul speră să convingă Comisia Europeană să deblocheze o finanțare de 1,4 miliarde de euro, bani alocați doar pentru investiții în energie verde.

Banii sunt alocați pentru proiecte în care se produce energie verde și astfel se protejează mediul înconjurător.

Ipoteza ecologiștilor este susținută și de europarlamentarul Dragoș Pîslaru (REPER).

„Guvernul nu a reușit să facă proiecte credibile pentru a atrage banii destinați investițiilor energetice. Așa că încearcă să convingă Comisia Europeană că România va trece de la energia produsă pe bază de hidrocarburi la energie verde prin proiecte ale Hidroelectrica”, ne-a spus acesta.

Asociațiile de mediu spun că producția de energie din documente nu va fi atinsă niciodată, deoarece proiectele sunt vechi, iar debitele râurilor sunt mult mai mici față de acum 40 de ani, când au fost făcute.

Proiectele nu sunt „verzi”

„Legea nu ne ajută nici la atingerea independenței energetice, nici la conservarea naturii. Este o insultă gravă la adresa democrației și valorilor europene”, a spus Cătălina Rădulescu, avocatul asociațiilor Bankwatch și AgentGreen.

ONG-urile mai consideră că aceste proiecte nu protejează natura, ba din contra. Ecologiștii cred că în 2023 sunt alte opțiuni moderne și protectoare cu mediul decât niște microhidrocentrale pe râuri cu debite în scădere.

„Guvernul, dacă vrea sincer să asigurare aprovizionării cu electricitate, ar fi trebuit să acorde prioritate măsurilor care pot face diferența mult mai rapid, cum ar fi economiile de energie și instalarea de pompe de căldură sau panouri fotovoltaice pe locuințe, precum și proiecte la scară industrială cu impact redus de mediu”, susține reprezentantul Bankwatch România, Ioana Ciută.

Cu toate acestea, reprezentanții Hidroelectrica ne-au transmis că aceste proiecte vor fi finalizate, chiar dacă nu se vor obține fonduri europene. „Hidroelectrica își dorește finalizarea proiectelor declarate de interes public major prin OUG 175/2022.

În acest sens, pentru finalizarea și punerea în funcțiune a proiectelor listate în Anexa actului normativ menționat anterior, Hidroelectrica a transmis notificări către autoritățile competente pentru protecția mediului, în vederea reglementării acestor investiții, astfel încât să răspundă exigențelor legislative introduse ulterior demarării obiectivelor Hidroelectrica, dar în vigoare la data prezentei”, este răspunsul primit de la compania de stat.

Între securitate energetică și secarea unor râuri

În textul legislativ, membrii guvernului și parlamentarii de la PSD, PNL, UDMR și AUR și-au asumat acest proiect pentru a asigura siguranța energetică. Legea a fost adoptată în 2022, anul crizei energetice mondiale provocate de războiul pornit de Rusia în Ucraina.

Reprezentanții Guvernului ne-au precizat în legătură cu acest proiect că el a fost motivat de criza energetică din Europa, dar și de o decizie a Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

„Consiliul a stabilit prioritatea în raport cu situația de criză energetică actuală a proiectelor de investiții ale Hidroelectrica, aflate în diferite stadii de realizare”, a fost răspunsul primit de la Palatul Victoria.

„Creșterea exponențială a tarifelor la energie electrică și la gaze naturale înregistrate în ultimele luni a determinat analizare atentă, atât la nivel parlamentar, cât și la nivel guvernamental a principalelor cauze care au generat perturbarea pieței cu efecte dezastroase asupra consumatorilor finali și a agenților economici. (…)

A rezultat că este necesară o creștere a capacității de producție în domeniu”, se precizează în expunerea de motive a parlamentarilor alianței de guvernare atunci când au semnat pentru susținerea proiectului.

Consiliul Economic și Social nu a avizat acest proiect pentru simplu fapt că în opinia membrilor săi legea adoptată ar fi practic o legalizare retroactivă a faptului că Hidroelectrica a construit într-o zonă protejată după 2007, deși nu avea voie.

„În plus, în ultimii zece ani costurile panourilor solare au scăzut foarte mult, astfel încât aceste tehnologii sunt mai profitabile”, atrag atenția membrii CES.

Hidrocentrale pe râuri deja secate

România, conform rapoartele ANM, și nu numai, „se află într-o criză hidrologică puternică, iar afectarea bazinelor hidrografice prin astfel de proiecte în arii naturale protejate agravează și mai tare situația”, mai scriu reprezentanții CES.

Seceta din ultimii ani a secat chiar și bazinele pentru irigații de lângă cursul Dunării.

Spre exemplu, ecologiștii cred că proiectul amenajării hidroenergetice Răstolița va duce la distrugerea completă a râului cu același nume. În amonte de baraj, cursul său ar urma să fie înlocuit cu un lac de acumulare, iar în aval să fie secat.

Proiectul presupune captarea prin aducțiuni separate a mai multor cursuri de apă: llva Mare, Valea Bradului, Donca, Bistra, Gălăoaia Mică, Gălăoaia Mare și Vișa (unele rămânând chiar fără debit de servitute).

„Amenajarea hidroenergetică Răstolița afectează negativ starea ecologică a cel puțin zece corpuri de apă, dintre care opt vor fi deteriorate grav, încălcându-se printre altele principiul nondeteriorării stabilit prin Directiva Cadru privind Apa (DCA)”, se precizează într-un studiu semnat de membrii WWF, Agent Green și Bankwatch.

Cu toate acestea, reprezentanții Hidroelectrica susțin că toate proiectele desfășurate de compania de stat sunt prietenoase cu natura. 

„Fiind cel mai mare producător de energie verde din România, Hidroelectrica depune constant eforturi pentru limitarea impactului negativ asupra mediului care ar putea fi cauzat de proiectele pe care le dezvoltă”, ni s-a transmis de la Biroul de Presă.

Ce înseamnă parc național, ce este situl Natura 2000

Zonele afectate de microhidrocentrale sunt importante pentru că sunt situri „Natura 2000” sau parcuri naționale.

„Parc Național”

Parcul Național este un teritoriu geografic bine delimitat prin lege, unde se respectă anumite reguli impuse cu scopul de a proteja mediul natural (fauna, flora și cadrul natural) de activitățile omului. Scopul este protejarea biodiversității, iar orice altă inițiativă – inclusiv cea turistică – nu trebuie să afecteze mediul și bisofera ariei.

„Situl Natura 2000”

Zonele protejate cu această denumire au fost desemnate în mod special pentru a apăra ariile esențiale pentru o subserie de specii sau tipuri de habitate enumerate în directivele europene privind habitatele.

Acestea sunt considerate a fi de importanță europeană deoarece sunt amenințate, vulnerabile, rare, endemice sau prezintă exemple remarcabile de caracteristici specifice uneia sau mai multora dintre cele nouă regiuni biogeografice din Europa.

În total, pe continentul european, există aproximativ 2 000 de specii și 230 de tipuri de habitate pentru care este necesar ca siturile esențiale să fie desemnate situri Natura 2000

În general, în aceste situri Natura 2000 se găsesc rezervații pentru protejarea unei specii aflate în pericol.