18:50
Nu de puține ori auzim la televizor despre copii care săvârșesc diferite fapte de natură penală. Deși unii minori ar putea să nu fie tocmai conștienți de gravitatea acestor fapte și de urmările lor, există cazuri în care comit unele fapte ilegale. În articolul de astăzi, noi vă vom spune de la ce vârstă răspunde penal un minor și cum pot ajunge părinții să plătească pentru faptele copiilor.
Legislația din țara noastră are aspecte clare atunci când vine vorba de răspunderea penală a minorilor, indiferent de vârsta acestora. Legea 272/2004 stabilește că un copil care nu a împlinit încă 18 ani este o ființă umană ce nu a dobândit capacitatea deplină de exercițiu, potrivit legii. Același act normativ mai specifică și de la ce vârstă poate răspunde penal un minor.
Prin art. 113, Codul penal din țara noastră instituie limitele răspunderii penale a minorilor. Așadar, minorii nu răspund penal în două situații:
În schimb, după împlinirea vârstei de 16 ani, minorii vor răspunde penal la fel ca adulții. Evident, asta nu înseamnă că, în caz de comiterea unei fapte penale și a determinării acesteia ca fiind infracțiune, pedeapsa aplicată unui minor de 16 ani va fi aceeași ca în cazul unei persoane care a trecut de 30 de ani.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]În ceea ce privește răspunderea penală pentru fapta minorului sub 14 ani, dacă copilul a acționat singur și nu a fost determinat de altcineva să comită fapta respectivă, nimeni nu va răspunde pentru fapta sa. Asta deoarece, potrivit legii, nimeni nu poate răspunde penal decât pentru fapta sa proprie, care va fi consemnată în cazierul judiciar.
După cum am menționat și anterior, minorul trebuie să nu fi fost asistat sau determinat de o altă persoană (care va răspunde penal) să fi comis infracțiunea. În caz contrar, minorul cu vârsta de sub 14 ani nu va răspunde penal, însă cel care l-a asistat sau determinat să comită fapta penală va răspunde pentru fapta sa infracțională, fie în calitate de complice, fie în calitate de instigator sau chiar coautor.
Dar ce se întâmplă dacă minorul nu a fost determinat sau asistat? Să spunem că minorii cu vârste de până la 14 ani îi lovesc pe alții foarte puternic, iar aceștia din urmă au nevoie de spitalizare sau îngrijiri medicale. Asta înseamnă că victimele au suferit un prejudiciu material prin cheltuielile de recuperare. În acest context, va răspunde cineva pentru fapta menționată, însă doar în civil.
Într-o situație precum cea prezentată mai sus, victima se va putea îndrepta direct împotriva părinților minorului. Ba chiar mai mult de atât, există un regim special în Codul civil, numit „[r]răspunderea pentru fapta minorului […]”.
Concret, prevederea despre care vorbim stabilește că va răspunde pentru prejudiciul cauzat de minor „cel care este obligat să îl supravegheze, în temeiul legii”, adică părintele. În concluzie, copilul care nu are încă 14 ani și care comite o faptă infracțională nu răspunde penal pentru această faptă.
Totuși, părintele ar putea scăpa fără să răspundă în unele situații. Adică, „dacă dovedește că nu a putut împiedica fapta prejudiciabilă”, demonstrând că „fapta copilului constituie urmarea unei alte cauze decât modul în care și-au îndeplinit îndatoririle decurgând din exercițiul autorității părintești”. Cu toate acestea, nu e chiar atât de ușor pentru un părinte să arate că fapta a avut loc ca urmare proastei creșteri și a educației deficitare a minorului.
În dreptul civil, chiar și minorul sub 14 ani ar pute fi direct tras la răspundere, însă doar dacă se dovedește că a avut discernământ atunci când a comis o faptă ilegală. În schimb, în domeniul penalului minorul nu va răspunde pentru o faptă infracțională, conform celor de la avocatnet.ro.
