De ce se mănâncă, de fapt, fasole de 1 decembrie. Puţini români au habar cum a pornit totul

Ana Anitoiu 30.11.2021, 11:12
De ce se mănâncă, de fapt, fasole de 1 decembrie. Puţini români au habar cum a pornit totul

Motivul pentru care se mănâncă fasole de 1 decembrie este cunoscut de puțini români. Tradiția nu este atât de veche pe cât ar crede unele persoane, iar mulți oameni aleg să nu o respecte, deoarece rețetele obișnuite de Ziua Națională includ ciolan afumat sau cârnați, chiar dacă este postul Crăciunului.

De ce se mănâncă, de fapt, fasole de 1 decembrie

Fasolea mai este cunoscută și drept „mâncarea săracului”. Acest aliment costă puțin, dar le asigură un aport important de proteine celor care îl consumă. Cât despre ciolanul cu care se pregătește mâncarea „tradițională” de 1 decembrie, acesta provine de la unguri și nemți.

Tradiția fasolei cu ciolan de 1 decembrie a pornit de la o vedetă din România, în urmă cu 21 de ani. Mai exact, cu ocazia împlinirii a cinci ani de la lansarea Pro TV, prezentatoare de știri a venit cu ideea ca acest fel de mâncare să devină o tradiție de 1 decembrie, Ziua Națională și Ziua acestei televiziuni.

Datorită ei, Pro TV a anunțat atunci că va sărbători de 1 decembrie prin „marea ciolaniadă”. Adică o masă gratuită la care s-a oferit fasole cu ciolan. Datorită succesului de la prima ediție, servirea acestui fel de mâncare de Ziua Națională a devenit un obicei preluat și de primarii de Sectoare.

De ce se mananca fasole de 1 decembrie
Masa traditionala

Ce mâncau românii în urmă cu 100 de ani

De altfel, fasolea, dar pregătită fără carne, se număra printre cele mai populare alimente din casele românilor în urmă cu 100 de ani, mai ales iarna, în perioada postului. Carne se mânca ocazional, doar duminica sau de sărbători. Fasolea era pregătită ca iahnie sau „făcăluită” ori bătută.

În general, când nu era perioadă de post, oamenii mâncau seara mai ales mămăligă, eventual cu lapte și bulz. În zilele de bulz, mămăliga era consumată cu zeamă de urzici, ştevie, măcriş sau tocană de ciuperci, cartofi ori fasole. Când li se făcea foame la munca de la câmp, românii mâncau mai ales mămăligă rece și mai rar pâine cu slănină, adesea ceapă, ouă fierte tari, iar ocazional și brânză. Un alt aliment era zacusca, fie cu vinete, fie cu ciuperci.

Chiar dacă mâncarea diferă astăzi de Ziua Națională a României, aceasta păstrează atmosfera de sărbătoare din anul 1918. Atunci, într-o duminică cu un peisaj alb imaculat, în urma unei ninsori, a avut loc Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, la care s-a pecetluit Unirea Transilvaniei cu Regatul Român.

„Se ivesc zorile. Ninge lin. Pe străzi defilează legiunea română, precedată de fanfara minerilor și a ofițerilor. Este o demonstrație cum nu s-a mai văzut vreodată, pe care niciun om de cultură nu se poate reține să nu o admire… Niciodată n-am văzut o asemenea masă de țărani. Este puterea ancestrală care defilează. Și toată lumea cântă… Masele așteaptă… unduindu-se ca un val puternic de oameni. Câteva momente și începe istoria”, a descris scriitorul Emil Isac dimineața zilei de 1 decembrie 1918. Vezi și o rețetă de fasole cu ciolan!

Urmăriți Impact.ro și pe
Ana Anitoiu
Cine sunt? Un om, înainte de orice altceva. Mi-am descoperit înclinația către scris pe vremea când n-aveam buletin. Mă fascina Eminescu și câștigam un concurs de poezii. La liceu, am lăsat...