Aproape 2 milioane de persoane au completat formularul de recensământ până astăzi, dar procesul va fi unul de durată, având în vedere că aproape 20 de milioane de români trebuie să ia parte la această colectare de date statistice. Președintele Institutului Național de Statistică a acordat un interviu exclusiv pentru impact.ro, în care a explicat de ce este atât de important pentru autorități să dețină date exacte despre populația rezidentă.
Platforma a fost gândită astfel încât să nu poată fi utilizată de alte persoane. Datele personale introduse în procesul de recenzare nu pot fi accesate de alte instituții ale statului. Recensământul trebuia să aibă loc în 2021, dar din cauza pandemiei a fost amânat tot procesul pentru anul acesta. Rezultatele, însă, vor fi publicate până la finele lui 2022.
Eu sunt sigur că astăzi vom depăși borna de 2 milioane și consider că suntem în grafic. S-a amânat culegerea datelor pentru 2022, dar termenul de publicare a datelor a rămas neschimbat, decembrie. La sfârșitul acestui an, vom avea date la nivel național privind rezidenții până la nivel de județ, urmând ca până anul viitor să venim și să avem și o aprofundare. Este vorba doar de detalierea datelor și nimic altceva.
Nu există probleme cu recenzorii din această etapă pentru culegerea datelor din teritoriu. Suntem în grafic, nu sunt sincope, a declarat în exclusivitate pentru impact.ro Tudorel Andrei, președintele INS.
Aest recensământ, care are loc la 11 ani de la ultimul, ar putea releva date importante privind migrația pe termen scurt. De asemenea, putem afla unde locuiesc, de fapt, foarte mulți cetățeni care sunt înregistrați în sate sau mici localități părăsite din România și care au fost luați în spațiu în anumite împrejurări, la alte adrese din buletin.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Pentru persoanele plecate în străinătate la lucru, pe o perioadă mai scurtă de 12 luni, există o secțiune specială pentru evaluarea caracteristicilor migrației internaționale. Legat de locuințe cu un număr mai mare de persoane, nu se poate întâmpla așa ceva, fiecare persoană trebuie să se auto-recenzeze, în aceste condiții nimeni nu poate să introducă datele persoanelor care nu locuiesc la adresa respectivă.
Aici trebuie să facem diferența dintre domiciliu și adresă. Din punct de vedere statistic pe noi ne interesează unde locuiește persoana respectivă și nu dacă are sau nu are domiciliul la adresa respectivă, spune Tudorel Andrei.
O mare problemă abordată în spațiul public a fost cea a construirii haotice de grădinițe sau locuri de joacă în sate care erau complet abandonate de tineri. Exact acest tip de informații sunt motivul pentru care se face periodic o evaluare a numărului de locuitori. Am avea o imagine mult mai bună despre anumite localități depopulate?
Evident, datele vor fi diseminate la nivel de un kilometru pătrat. Vom avea indicatori statistici privind populația rezidentă și locuințele mult mai jos decât la nivel de localitate. Comparând rezultatele de la ultimul recensământ din 2011, e posibil să constatăm în foarte multe localități o diminuare a populației rezidente. La nivel național avem cu peste 1,1 milioane de persoane mai puțin decât la recensământul din 2011. Dacă ne raportăm la cel din 2002, vom avea o scădere de peste 2,7 milioane de locuitori în decurs de 20 de ani.
Din păcate, ceea ce se întâmplă în România se întâmplă în toate țările din jurul nostru. Sunt date care au fost consemnate la recensămintele care au fost finalizate în țări precum Bulgaria, Croația și Muntenegru. Populațiile acestor țări s-au redus foarte mult în ultimii 20 de ani.” a mai precizat președintele INS.
Nici de taxe sau impozite pentru proprietățile pe care le dețin nu ar trebui să le fie frică celor care intră pe platforma pentru a completa chestionarul.
Populația nu ar trebui să aibă nici o teamă cu privire la completarea datelor din chestionarele de recensământ întrucât ele nu vizează proprietăți, nu vizează impozitarea proprietăților, nici nu avem asemenea întrebări în cadrul chestionarului. Baza de date și platforma pe care o avem este securizată.
Din statistică, niciodată nu au ieșit date la nivel individual. Tot ceea ce se publică, se publică la nivel agregat și niciodată la nivel de persoană. Din statistică, niciodată nu au fost folosite date pentru impozitare sau pentru probe în justiție și așa mai departe. Din acest motiv eu vă asigur de securitatea totală și de confidențialitatea totală a datelor statistice.”
Cetățenii care se auto recenzează trebuie să dea datele reale ale localității unde stau realmente. Scopul acestor date este de a avea o imagine de ansamblu asupra zonelor unde se poate investi poate în infrastructură rutieră sau unde ar trebui asigurate servicii medicale în plus.
Pentru a avea servicii de calitate este foarte bine să consemneze adresa unde stau. Localitatea în care stă zi de zi. Este posibilă următoarea situație: o localitate să aibă consemnate persoane, după domiciliu, 2000, dar cu rezidența oficializată sau neoficializată, să avem 10.000. Ori această diferență mare va crea probleme în asigurarea serviciilor la nivelul localității respective. Nu vii să faci după ce observi zi de zi că ai mai mulți locuitori, ci cu datele pe care le ai. Ori dacă datele nu corespund din punct de vedere al realității, atunci nici deciziile nu pot fi luate în mod corect, a concluzionat președintele INS.
Prima etapă a recensământului populației și locuințelor a început luni, 14 martie. Timp de două luni, românii pot completa singuri, online, formularul oficial pe care îl găsesc pe www.recensamantromania.ro.