Cursul valutar BNR valabil pentru vineri, 11 martie 2022 va fi anunțat de Banca Națională a României în jurul orelor 13:00. Astfel, vom afla în timp util cât costă cele mai tranzacționate valute din țara noastră. Vom afla cât costă un dolar american, un euro, un franc elvețian, precum și câți lei va costa o liră sterlină.
Banca Națională a României va anunța în jurul orei 13:00 cursul valutar BNR valabil pentru ziua de vineri, 11 martie 2022.
Astfel, cei interesați de prețul pentru cele mai tranzacționate monede din România pot afla în timp util cursul BNR pentru fiecare dintre monede.
Un euro a fost cotat de Banca Națională a României, joi, 10 martie 2022, la 4,9488, mai puțin cu 0,0002 lei decât în ziua de miercuri, 9 martie 2022, când un euro a costat 4,9490 de lei.
Moneda americană s-a tranzacționat joi, 10 martie 2022 la o valoare de 4,4859, în timp ce miercuri, 9 martie 2022, dolarul american a costat 4,5069 de lei, potrivit Băncii Naționale a României. Se poate vedea că moneda americană s-a depreciat cu 0,021 lei pe 10 martie 2022, raportat la cursul zilei anunțat de BNR în ziua de miercuri, 9 martie 2022.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]De asemenea, moneda britanică s-a tranzacționat în ziua de joi, 10 martie 2022 cu 5,9016 lei, în timp ce miercuri, 9 martie 2022, lira sterlină a costat 5,9369 lei. Potrivit Băncii Naționale a României, se poate vedea că joi, 10 martie, comparat cu miercuri, 9 martie 2022, lira sterlină s-a depreciat cu 0,0353 de lei.
Francul elvețian a avut o cotație joi, 10 martie 2022, de 4,8406 lei, în timp ce miercuri, 9 martie 2022, Banca Națională a României anunțase un preț pentru moneda elvețiană de 4,8584 de lei.
Se poate vedea că francul elvețian a scăzut cu 0,178 de lei joi, comparat cu prețul anunțat miercuri, 9 martie 2022, de instituția financiară BNR.
Pe de altă parte, o știre din economie arată că Blocul Naţional Sindical (BNS) solicită Executivului convocarea Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, având ca obiectiv constituirea unor grupuri de lucru care să elaboreze în regim de urgenţă planuri de măsuri concrete în privinţa securităţii energetice a României, securităţii alimentare, revitalizării industriei naţionale de apărare. Scopul este de a compensa efectele economice şi sociale ale războiului.
„Mediul economic şi social din România resimte din ce în ce mai consistent efectele războiului din imediata noastră vecinătate. Devin din ce în ce mai vizibile legături economice cu Rusia sau Ucraina necunoscute publicului larg până în prezent şi uneori chiar de autorităţi, mai ales că acest război nu este doar unul convenţional, el deplasându-se din zona pur militară în zona profund economică! În ultima perioadă, instituţiile europene au asumat numeroase decizii ca măsuri sancţionatorii faţă de Rusia în domeniul energetic, cât şi în domeniul financiar bancar, cu repercusiuni greu de cuantificat în viitorul apropiat! Efectele războiului din Ucraina nu sunt vizibile doar sub forma fluxurilor masive de refugiaţi ce caută adăpost. Pierderea pieţelor de desfacere sau a celor de aprovizionare afectează deja mediul economic, dar şi locurile de muncă ale românilor. În acelaşi timp, în dimensiunea umană războiul creează deja comportamente sociale neaşteptate”, afirmă BNS, potrivit AGERPRES.
