Eugenia există de pe timpul lui Ceaușescu. În ultimii ani ai comunismului era printre singurele deserturi care se mai găsea prin magazinele din toată țara. Încă se mai găsea, pentru că nimeni nu mai cumpăra eugenii, pentru că erau foarte proaste.
Biscuiții care țineau la mijloc puțina cremă a eugeniei nu erau de mâncat, erau tari și nu aveau niciun gust. Parcă erau biscuiți de război. Copiii lingeau puțina cremă, după care eugenia ajungea la gunoi.
Probabil, la începutul apariției Eugeniei pe piață desertul era unul delicios, însă în ultimii ani ai comunismului, nu pentru că nu ar fi fost materii prime, ci din cauză ca acestea trebuiau să meargă la export, pentru ca Ceaușescu să plătească datoria externă a țării, se făcea economie maximă.
https://youtu.be/9xeGr8EVgqk
Pe vremea lui Ceaușescu, fabricile nu erau automatizate, astfel că mare parte din muncă se făcea de mână. România nu avea acces la tehnologie avansată și pentru că vroia să țină angajați milioane de români. Tocmai de aceea celebra eugenia era produsă de mână, de doamne, în general, de la primul pas până la ambalare.
Cum se făcea eugenia pe timpul lui Nicolae Ceușescu a apărut într-un film-Probă de microfon, regizat de Mircea Daneliuc. Filmul nu este despre comunism și nici despre eugenia, însă a fost realizat pe vremea lui Ceaușescu și poate servi acum drept o lecție de istorie.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Filmul a fost lansat în 1980 și acțiunea e concentrată în jurul Luizei și lui Nelu, reporter, respectiv cameraman, care fac un reportaj în Gara de Nord din București.
Astfel, un fragment de aproape un minut din film se poate observa niște scene în care mai multe femei muncesc la o astfel de bandă de asamblare. Primesc cremă, o mai amestecă un pic, o întind pe biscuit, pun alt biscuit deasupra și ambalează. Aceasta era eugenia pe care românii o consumau pe timpul lui Nicolae Ceaușescu.
Cristian Tudor Popescu și-a spus părerea despre filmul Probă de microfon.
”Pentru prima dată în filmul românesc, povestea de dragoste dintre Nelu și Ani nu poartă niciun mesaj. El n-o determină pe ea să apuce pe drumul drept, ea nu-i este alături când el, reprezentând noul, se luptă cu vechiul și este nedreptățit, pentru simplul motiv că nici el, nici ea nu reprezintă nimic, se prezintă doar pe ei înșiși. Morala lor este îndoilenică, dar nu la nivelul marilor concepte – Ani se încurcă cu un inginer din Târgoviște și îl compromite, Nelu vinde dinții de aur ai lui taică-su ca să-i facă ei rost de bani”, spunea CTP.