11:14
Este poate pentru prima dată când avem de-a face cu o dublare a războiului fizic cu unul informatic sau al corporațiilor. Conflictul din Ucraina afectează atât conținutul pe care îl primim pe canale media cât și conținutul pe care încercăm să îl distribuim în spațiul public, fie că suntem persoană fizică, jurnaliști sau o entitate cu activități economice. Tudor Galoș, consultant în protecția datelor personale, explică, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru impact.ro, care sunt pericolele la care ne expunem atunci când ne afișăm părerile politice în online.
Mai mulți jurnaliști sau persoane cu foarte mulți urmăritori pe rețelele sociale se plâng de la începutul războiului de faptul că au fost vizați de persoane fizice, sau chiar boți, care ar urmări decredibilizarea discursului anti-Putin sau anti-război pe care acea persoană îl promovează. Din păcate, în afară de a asigura distanțarea față de astfel de entități sau persoane prin blocarea lor, nu avem nici un fel de soluție de apărare.
„Rolul propagandei de la Kremlin este să încerce să influențeze și foarte mulți jurnaliști. Pentru asta multe tehnici de inteligență artificială sunt folosite. La ora actuală tehnologia la care s-a ajuns permite ca algoritmi de inteligență artificială, de învățare asistată și neasistată, machine learning și deep learning, care pot asimila cantități uriașe de date, să funcționeze și să învețe din comportamentul unor jurnaliști. Pentru asta trebuie să te împrietenești cu el să îi vezi mesajele, pentru ca să poți citi absolut tot, să îi poți monitoriza cu adevărat activitatea. Similar a făcut și Cambridge Analytica, când a ieșit scandalul în 2018. Paradoxul face, și foarte puțină lume știe că ei din 2016 se lăudau că fac chestia asta, există și un videoclip pe Youtube, cu domnul Nix, care era președintele Cambridge Analytica de atunci, care la alegerile preliminare din SUA, unde l-a ajutat paradoxal pe contracandidatul lui Donald Trump, a arătat la o conferință de big data din SUA, că ei monitorizează între patru și cinci mii de data point-uri, la fiecare persoană aflată pe teritoriul SUA.” spune Tudor Galoș.
Algoritmii după care o postare este împinsă pentru a putea fi citită de cât mai multă lume nu sunt aceia pe care i-am putea intui ușor. Se pare că în cazul postărilor care vin din partea unor indivizi care nu au un contract de publicitate cu Facebook, reacțiile adverse la postare par să crească adresabilitatea și nu să o scadă, așa cum ne-am putea imagina. Una dintre fostele angajate ale companiei a povestit cum funcționează acest mecanism.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Nu știi cine influențează acele sugestii pentru că Facebook este o companie care vinde advertising, cum vinde acel advertising este mai puțin transparent. Ai calea clasică în care tu cumperi advertising în add manager și ai partea mai puțin vizibilă unde probabil companii mari să cumpere și alte chestii (un loc în față n.r).
Și aici este problema, pentru că, de exemplu, dacă îți vine un conținut legat de Kremiln, eu le ignor, nici măcar nu le dau like, nu le dau hate, nu le dau nimic. Nu știu dacă știe multă lume dar a fost un scandal la Facebook pentru că a venit un wistleblower anul trecut, o doamnă, care a spus o chestie care a șocat lumea întreagă. De exemplu, reacția de hate creștea scorul postării, și începea să fie împins la mai multă lume. Pentru că hate-ul este o reacție primară de furie, este clar, te enervează. Ce te enervează te face să consumi și mai mult. Întreții sentimentul de furie și atunci începea să fie distribuit la mai multă lume.” spune Tudor Galoș.
Expertul mai vorbește și despre implicarea corporațiilor în războiul dintre Rusia și Ucraina și posibilitatea pe care o vor avea companiile românești de a se extinde atunci când se va soluționa acest conflict. Deocamdată postările propagandistice pot fi doar ignorate și nu se pune problema unei cenzuri la nivelul comunicării online, chiar dacă anumite publicații au fost deja interzise în România și UE pentru conținutul lor.
