Primăvara este anotimpul renașterii și al trezirii naturii la viață. În această perioadă, grădinarii își îndreaptă atenția către îngrijirea pomilor fructiferi, pregătindu-i pentru un nou ciclu de viață. Pentru a-i proteja de boli și dăunători, trebuie să aplici tratamente specifice. Află, mai jos, cu ce se stropesc pomii primăvara.
Primăvara, pomii se trezesc din repausul vegetativ și încep să-și reia activitatea. Aceasta perioadă este foarte importantă pentru punerea bazei unei recolte bogate. Dezvoltarea sănătoasă a pomilor fructiferi și un rod bogat începe în fiecare an cu tratamentele pe care trebuie să le aplici la început de sezon.
Stropirea pomilor din livadă joacă mai multe roluri: prevenirea și combaterea bolilor fungice, care găsesc condiții propice de dezvoltare primăvara, când umiditatea este crescută, eliminarea dăunătorilor care iernează în scoarță sau în solul din apropierea pomilor și asigurarea unui aport nutritiv esențial pentru un start viguros în noul sezon de creștere.
Pentru a avea o livadă sănătoasă, este necesar să îți faci un plan pentru aplicarea tratamentelor corespunzătoare. Stropirea de primăvară are, în primul rând, scopul de a preveni apariția bolilor sau dăunătorilor. Odată ce copacii sunt afectați, recolta are de suferit, chiar dacă se aplică tratamente pentru combatere. În cazuri grave, există riscul de a pierde pomii.
Iată câteva exemple de boli care pot provoca pagube într-o livadă: făinarea (apare la meri și la peri, dar și la alți pomi); antracnoza (este o ciupercă ce ataca frunzele vișinilor și cireșilor); alte boli precum ciuruirea micotică a frunzelor (cireș, prun, vișin, cais etc.) sau pătarea roșie a frunzelor (prun, măr, păr, cireș etc.).
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Pentru ca tratamentul să fie eficient, momentul în care are loc stropirea este esențial. Primul tratament, cunoscut sub numele de stropirea de iarnă, se aplică înainte de desfacerea mugurilor, când temperaturile încep să crească peste 0 grade Celsius, iar riscul de îngheț a trecut.
Acesta ajută la distrugerea dăunătorilor care iernează în scoarță. Următoarele tratamente se aplică în etapele incipiente ale dezvoltării pomilor, respectând nevoile specifice ale fiecărei specii, precum și stadiul de dezvoltare, pentru a combate eficient bolile și dăunătorii care apar primăvara.
Pomicultorii cu experiență cred că intervalul sfârșit de februarie – început de martie reprezintă momentul ideal pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare, mai exact, pentru efectuarea primului tratament al anului.
Alegerea substanțelor cu care se stropesc pomii ține de mai mulți factori, inclusiv de tipul bolilor și dăunătorilor prezentați în zona respectivă. Trebuie avut în vedere și specificul culturii (pomi tineri sau maturi, specii de pomi), și de filozofia de tratament (convențională sau organică). Iată câteva dintre cele mai utilizate soluții de stropire.
Cupru – Bordeaux și alte fungicide pe bază de cupru sunt folosite pe scară largă pentru prevenirea bolilor fungice, cum ar fi monilioza sau făinarea. Acestea se aplică de obicei la început de sezon.
Sulf de var – Este folosit pentru a controla bolile fungice și bacteriene precum bășicarea frunzelor la piersici, focul bacterian sau scabia. Acest tratament nu se aplică, în schimb, la cais, deoarece îi poate dăuna.
Uleiul horticol – Aplicate înainte de desfacerea mugurilor, uleiurile horticole sufocă dăunătorii care iernează în scoarță, precum și ouăle acestora.
Insecticide și fungicide sintetice – Acestea sunt folosite pentru a combate o gamă largă de dăunători și boli, dar trebuie utilizate conform recomandărilor pentru a evita efectele negative asupra mediului și sănătății pomilor.
Soluții biologice și organice – Extracte din plante, uleiuri esențiale și microorganisme benefice sunt tot mai folosite pentru protecția pomilor din livadă, oferind o alternativă ecologică și sustenabilă la tratamentele chimice.
Pentru a maximiza efectele pozitive ale stropirii și a reduce riscurile, este esențială respectarea unor principii de bază, precum: cunoașterea ciclului de viață al dăunătorilor și bolilor, utilizarea corectă a substanțelor în funcție de recomandările producătorului și condițiile meteorologice și alternarea substanțelor active pentru a preveni dezvoltarea rezistenței.
