08:31
Creșterea vârstei de pensionare, o lovitură majoră pentru români. Angajamentele luate față de Comisia Europeană, prin PNRR, prevăd, printre altele, egalizarea vârstei de ieșire la pensie pentru bărbați și femei, dar încurajează și ideea muncii până la 70 de ani. Cu toate acestea, o asemenea măsură „nu are suport în realitatea demografică a țării”, după cum spune Vasile Ghețău, profesor asociat la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității București.
Mulți români se gândesc că vor munci până aproape de finalul vieții, fără să mai apuce să se bucure de tihna pensionării. Vârsta standard de pensionare este în România, în prezent, de 65 ani la bărbați și de 62 de ani la femei, urmând să ajungă pentru cele din urmă la 63, ani în anul 2030 și să o egaleze pe cea a bărbaților, în 2035, conform angajamentelor luate prin PNRR.
De asemenea, s-a vorbit mult despre o posibilă mărire a vârstei de pensionare la 70 de ani, însă doar la solicitarea persoanelor care ar dori asta.
În acest context, ministrul Muncii, Marius Budăi, a afirmat că nu se pune problema creșterii vârstei de pensionare, subliniind că trebuie luat în calcul, în primul rând, contextul economic din România și speranța de viață a românilor, în raport cu țările dezvoltate din UE.
„Noi nu trăim nici în Germania, nici în Franţa, nici în Spania. Speranţa de viaţă a noastră, a cetăţenilor români, nu este nici pe aproape de speranţa cetăţenilor din ţările de vest. Eu cred că s-a pus foarte clar caru’ înaintea boilor, pentru că nu putem sub nicio formă să acceptăm o asemenea cerere”, a spus ministrul Muncii, la Antena 3 CNN.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]
Problema vârstei de pensionare a revenit în atenție, odată cu masivele proteste ale sindicatelor franceze împotriva legii de mărire a acestei vârste de la 62, la 64 de ani. Firesc, s-a ridicat întrebarea dacă o asemenea măsura ar trebui aplicată și în România.
La nivel european, în anul 2020, România înregistra o vârstă de pensionare printre cele mai mici în rândul femeilor și o poziție aproape de mijlocul clasamentului în cazul bărbaților.
Atunci când vine însă vorba despre speranţa de viaţă, România se află spre coada clasamentului, departe de media europeană. Aceasta a scăzut cu peste doi ani: de la 75,6 ani cât era în 2019, la 72,9 ani în 2021 și a ajuns să fie cu aproape 10 ani mai mică decât media Uniunii Europene, de 80,1 ani.
Femeile din România trăiesc în medie cu 6 ani mai mult decât bărbații, iar asta din cauză că ei sunt mai puțin atenți la sănătatea lor. Valoarea ne situează pe penultimul loc în UE, doar Bulgaria având un procent mai mic. Cea mai mare speranță de viață, de 83 de ani, se înregistrează în Spania, Suedia, Italia și Malta.
Un răspuns avizat la această problemă l-a oferit Vasile Ghețău, profesor asociat la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității București.
„Diferențele dintre valorile din Europa De Sud, de Vest si de Nord, pe de o parte, și valorile din Europa de Est, pe de altă parte, sunt flagrante.
Se poate remarca în primele regiuni, cu valori foarte ridicate, o diferențiere redusă a valorilor la femei ca întindere a nivelului, fiind mai omogene, pe scara verticală, oscilând în jurul unei speranțe de viață de 22 de ani și o diferențiere mai importantă la bărbați, pe scara orizontală, cu valori plasate între 18 și 20 de ani.
Țările din Europa de Est, cu valori considerabil mai mici și la femei și la bărbați, nu au omogenitatea celorlalte țări la valori, ceea ce poate fi expresia unei diferențieri mai mari în nivelul de dezvoltare în aceste țări.
Se remarcă, în plus, o anumită distanțare între Cehia, Polonia, Slovaci, Estonia și Croația, pe de o parte, și Lituania, Letonia, Bulgaria, Ungaria și România, pe de altă parte, nivelul indicatorului fiind mai scăzut în țările din urmă la ambele genuri”, se mai arată în analiza prof. Vasile Ghețău, publicată de stiripesurse.ro.
Profesorul mai arată că „nivelul scăzut al speranței de viață în România provine din mortalitate excesiv de ridicată, la bărbați îndeosebi.
De asemenea, în analiza sa, Vasile Ghețău arată că speranţa de viaţă în România din ultimii 10 ani indică o stagnare a nivelului la bărbați și un progres minor la femei, astfel că o creştere a vârstei de pensionare nu s-ar justifica prin astfel de argumente.
„Departe de macroeconomie nu rămâne decât ipoteza potrivit căreia în sofisticata și complexa mașinărie a formării PIB-ului există componente care nu au nimic de-a face cu ceea ce numim calitatea vieții și speranța de viață la naștere.
În acest sumbru context, o creștere a vârstei la pensionare nu are suport în realitățile demografice ale țării, iar aceste realități sunt oglinda celor economice, sociale, culturale, medicale. Și politice”, susţine prof. Vasile Ghețău, conform sursei citate.
