SPECIAL

Condamnații la închisoare pot candida pentru funcția de președinte după ce sunt reabilitați. Ce foști politicieni și-ar putea depune candidatura după ce scapă de cazier

Ioana Matei 06.07.2022, 09:00
Condamnații la închisoare pot candida pentru funcția de președinte după ce sunt reabilitați. Ce foști politicieni și-ar putea depune candidatura după ce scapă de cazier

Alegerile pentru Președinție din 2024 vor fi primele de după Revoluția din 1989 când persoanele condamnate definitiv la închisoare nu vor mai putea candida. Totuși, legea privind alegerea președintelui completată recent lasă deschisă posibilitatea de a candida la cea mai înaltă funcție în stat dacă persoana condamnată definitiv și-a ispășit întreaga pedeapsă și a fost reabilitată.

Dacă noile prevederi nu au fost aprobate de Senat în 2017, ele au fost adoptate pe 8 iunie de Camera Deputaților și promulgate în 5 iulie de președinte, legea fiind deja publicată în Monitorul Oficial.

Până acum, nici legea din 1992 și nici următoarea din 2004 nu interziceau candidaturile celor condamnați penal. Singurele condiții clar prevăzute erau cele legate de vârstă, de cetățenie și de domiciliu, precum și interdicția de a avea mai mult de două mandate.

Noile prevederi adaugă printre interdicții și condamnarea definitivă la închisoare, cu câteva excepții.

”Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea”, potrivit alineatului 2 cu care a fost completat articolul 28 din Legea 370/2004 privind alegerea președintelui.

Altfel spus, la alegerile din 2024 pot candida la Președinție persoanele care au cel puțin 35 de ani, sunt cetățeni români, au domiciliul în țară și nu au condamnări definitive la închisoare. Printre candidați pot fi însă și cei care în anii trecuți au primit o condamnare definitivă, dar între timp au fost reabilitați, de drept sau prin decizie a instanței.

Practic, prin decizia de reabilitare a unui fost condamnat, toate interdicțiile din hotărârea definitivă de condamnare încetează. Printre interdicții pot fi dreptul de a alege și de a fi ales, dreptul de a ocupa o funcție publică, dreptul de a ocupa o funcție similar cu cea din care a fost comisă infracțiunea.

Sunt însă mai multe condiții pentru a obține reabilitarea, printre care și trecerea a cel puțin patru ani de la momentul la care pedeapsa a fost executată.

Noile prevederi permit foștilor condamnați să poată candida la Președinție și dacă până la momentul alegerilor există decizii de amnistie sau legea penală se schimbă și fapta pentru care au fost judecați este dezincriminată.

Cum s-a schimbat legea de la Senat la Camera Deputaților

Proiectul a fost inițiat în 2017, de 36 de senatori și deputați PNL și USR, printre care și Costel Alexe, atunci deputat liberal, iar în prezent președinte al Consiliului Județean Iași, recent trimis în judecată pentru fapte de corupție pe care le-ar fi comis când era ministru al Mediului.

În forma inițială, proiectul prevedea că ”nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, au suferit condamnări penale definitive”.

La acel moment, exista în Legea 90/2001 interdicția ca persoanele condamnate definitiv să facă parte din Guvern. Interdicția l-a împiedica pe Liviu Dragnea, atunci președinte PSD, să facă parte din Guvern, pentru că avea o primă condamnare la închisoare, cu suspendare, în dosarul privind referendumul pentru suspendarea fostului președinte Traian Băsescu. Avocatul Poporului a cerut atunci Curții Constituționale să constate că această interdicție este neconstituțională, însă sesizarea a fost considerată inadmisibilă de către judecătorii CCR.

În acest context, cei 36 de senatori și deputați PNL și USR au propus completarea cu această interdicție și a Legii 370/2004 privind alegerea președintelui.

Ajuns la Senat în mai 2017, proiectul a fost respins șase luni mai târziu, de majoritatea PSD- UDMR.

Liviu Dragnea, prima iesire in public dupa despartirea de Irina Tanase

În noiembrie 2017, proiectul de lege a fost trimis la Camera Deputaților chiar când președinte era Liviu Dragnea.

În final, după patru ani și șase luni, proiectul de lege a fost adoptat, dar forma inițială a fost completată cu amendamentele majorității PSD-PNL-UDMR, votate și de USR:

”Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea”.

Când pot cere condamnații să fie reabilitați

Condițiile pentru reabilitare sunt stabilite de Codul penal. În cazul condamnărilor la amendă, la pedeapsa închisorii care nu depăşeşte 2 ani sau la pedeapsa închisorii care a fost suspendată sub supraveghere, reabilitatea are loc de drept dacă în decurs de 3 ani condamnatul nu a săvârşit nicio altă infracţiune.

Pentru condamnările mai mari de 2 ani, reabilitarea poate fi cerută la instanță după ce trece un număr de ani de la executarea pedepsei.

Condamnații care au pedepse cu închisoarea între 2 și 5 ani pot cere reabilitarea după ce trec 4 ani de la executare.

Reabilitarea poate fi cerută după 5 ani de la executare în cazul condamnării la pedeapsa închisorii între 5 și 10 ani.

Dacă pedeapsa închisorii este mai mare de 10 ani, reabilitarea poate fi cerută în instanță după ce trec 7 ani de la executare. Tot după 7 ani pot cere reabilitarea condamnații care au primit pedeapsa detenţiunii pe viaţă, care a fost ulterior înlocuită cu pedeapsa închisorii.

După 10 ani pot cere reabilitarea condamnații la pedeapsa detenţiunii pe viaţă, considerată executată ca urmare a graţierii, a împlinirii termenului de prescripţie a executării pedepsei sau a liberării condiţionate.

În cazul în care o persoană are condamnări în mai multe dosare, termenul de reabilitare se calculează în raport cu pedeapsa cea mai grea şi curge de la data executării ultimei pedepse.

Ce foști politicieni condamnați penal au fost reabilitați

Fostul premier Adrian Năstase a fost reabilitat în decembrie 2021, prin decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție. El a executat pedepsele de doi ani de închisoare în dosarul ”Trofeul calității”, pentru acuzații în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat la Preşedinţie din partea PSD, și de patru ani de închisoare în dosarul ”Zambaccian”. Adrian Năstase a spus și înainte de reabilitare, și după că nu intenționează să mai candideze.

Numele lui Liviu Dragnea drept posibil candidat la alegerile prezidențiale din 2024 a fost vehiculat după ce fostul lider al PSD a fost eliberat condiționat din penitenciar, în 2021, și oamenii apropiați lui au înființat partidul Alianța pentru Patrie (APP).

Liviu Dragnea este în libertate din iulie 2021, după ce a stat în penitenciar din mai 2019, pentru pedeapsa de 3 ani și 6 luni pe care o are de executat după condamnarea definitivă în dosarul angajărilor fictive la DGASPC Teleorman.

După eliberare, Dragnea a continuat să execute în libertate pedeapsa. Pentru că Dragnea are o condamnare la 3 ani și 6 luni, el ar putea cere reabilitarea abia în 2026.

Și tot până atunci nu poate fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, nu poate ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, nu poate exercita o profesie și nu poate desfășura o activitate de natura celei de care s-a folosit pentru a săvârși fapta pentru care a fost condamnat, el fiind atunci președinte al Consiliului Județean Teleorman și președinte al PSD Teleorman.

Modificările aduse legii privind alegerea președintelui îl împiedică să candideze la scrutinul din 2024.

Între timp, fostul lider PSD încearcă însă să obțină în instanță anularea condamnării. Instanța supremă va judeca pe 10 octombrie contestația în anulare depusă de Liviu Dragnea.

Fostul lider al PSD mai este însă judecat într-un dosar, din mai 2021, pentru trafic de influență. Următorul termen de judecat la Tribunalul București va fi în 13 septembrie.

Dan Diaconescu, fondatorul OTV și al Partidului Poporului (PP-DD), nu ar putea nici el să candideze în 2024, pentru că poate cere reabilitarea abia din 2025.

Dan Diaconescu a rămas fără bani și fără sediul OTV
Dan Diaconescu, fondatorul OTV și al Partidului Poporului (PP-DD)

Condamnat definitiv în martie 2015, la 5 ani și 6 luni de închisoare pentru șantaj, Dan Diaconescu a fost eliberat condiționat în 29 noiembrie 2017. La momentul eliberării, din pedeapsa lui Dan Diaconescu au fost scăzute 250 de zile, adică aproximativ 8 luni, pentru că a muncit în penitenciar și a scris cinci cărți.

Pedeapsa lui Dan Diaconescu este considerată executată din 2020. El poate încă să ceară reabilitarea abia după 5 ani de la data executării pedepsei.

Dan Diaconescu a candidat la alegerile prezidențiale din 2014, din partea PP-DD și a obținut 4,03% din voturi.

George Becali, fost președinte al Partidului Noua Generație-Creștin Democrat și candidat la alegerile prezidențiale din 2009 și 2004, este și el reabilitat din martie 2021.

Patronul FCSB George Becali a executat 3 ani și 6 luni de închisoare după pedepsele primite în dosarele „Valiza”, cel privind schimbul de terenuri cu MApN şi dosarul sechestrării hoţilor care i-au furat maşina.

Omul de afaceri a început să execute pedeapsa din 20 mai 2013, iar în aprilie 2015 a fost eliberat condiționat, dar a rămas cu interdicțiile de a alege şi de a fi ales în funcţii publice, până când pedeapsa a fost considerată executată, în 2016.

Urmăriți Impact.ro și pe