16:36
Astăzi este cea mai deprimantă zi din an declarată la nivel internațional. Un psiholog occidental a ajuns la această concluzie după ce a calculat mai mulți parametri după care funcționează stările de spirit ale membrilor societății. Impact.ro a dorit să descopere dacă și în ce grad sunt afectați românii de această zi și se pare că părerea psihologilor este că suntem un popor mai greu de manipulat.
Cea mai deprimantă zi din an a fost proclamată la nivel internațional după studii care au analizat comportamentul membrilor societăților occidentale, însă, neavând același timp de comportament, societățile balcanice sunt și mai puțin afectate de a treia luni din an, când majoritatea occidentalilor fac bilanțul „la rece” a anului care a trecut.
„E un produs internațional, unul dintre marii psihologi, făcând niște calcule și depunând niște eforturi mai pentru a găsi structură nouă, plauzibilă, a lansat această modă, un pic SF din punctul meu de vedere, în conformitate cu care, ziua de luni în a treia săptămână după Anul Nou, este cea mai deprimantă zi a anului. Fiindcă subiectul se gândește la cumulul de cadouri pe care le-a făcut și cât a cheltuit, tipurile de cheltuieli pe care le-a realizat de Revelion și tipurile pierderi pe care le-a avut în anul care a trecut.
Dar cred că avem de-a face cu o manipulare fantastică a gândurilor, fiindcă dacă stai să mergi pe stradă în mod real în lume și să adresezi întrebarea, dacă vă simțiți deprimat, sau dacă sunteți depresiv în mod special astăzi, față de orice altă zi a săptămânii sau a lunii, veți primi același tip de răspuns, nu, nu mă simt diferit, cu nimic astăzi. Avem de-a face doar cu o modă, care a prins fantastic. „ a declarat pentru impact.ro. psihologul Radu Leca.
Ca orice zi recunoscută la nivel internațional, există și companii, produse și grupuri care vor încerca să profite de pe urma unei astfel de zile.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„În speță, atunci când se implementează la nivel internațional o noțiune, tinde să existe, evident, un beneficiar. Că este un beneficiar de tip pharma, care să aibă vânzări mai mari pe un produs anume, poate și din plante, care să îndepărteze starea de tristețe, că este un beneficiar de tip media, care realizează multe emisiuni pe acest subiect doar în acea zi și vinde reclamă, că este însuși cel care a lansat acest trend, psihologul occidental.
În speță, la noi, nu există beneficiari, fiindcă ziua de luni, exceptând ideea deja împământenită că ne este greu să ne refacem după weekendul pe care l-am petrecut realizând extreme, nu are o valoare și face conexiunea cu tristețea, depresia. Pentru noi, românii, zilele sunt cam la fel, nu doar pentru noi, pentru tot ce înseamnă est-europeni. Noi nu beneficiem de rigoarea care a condus în timp la sensibilizare, înțelegerea noțiunii, respectarea noțiunii, gândul altuia, suntem foarte greu de manipulat.” mai spune psihologul.
O altă sărbătoare recunoscută la nivel internațional drept sursă de tristețe pentru cei singuri este Valentine’s Day. Și în acest caz românii fac excepție și nefiind o sărbătoare cu o îndelungată tradiție la noi, nu vor fi foarte afectați dacă sunt singuri în această zi spre deosebire de occidentali.
„Ziua de 14 februarie a început să fie importantă începând cu anul 1997, fiindcă s-a mai găsit încă o zi oferită de autorități în care să existe posibiltatea cu chiu cu vai să mai cunoști pe cineva. Dacă ar fi să ne referim exclusiv la conținutul religios, noi, ca și popor creștin-ortodox în mare, nu în totalitate, este foarte greu să acceptăm prezența unei alte sărbători din altă religie în interiorul cutumelor noastre ortodoxe. Doar că vremurile s-au schimbat și de 22 de ani această zi este vizualizată ca fiind o celebrare a dragostei și a declarațiilor de dragoste, dar mai mult de atât nu cred că s-a ajuns. E doar o formă de eliberare a posibilelor tensiuni sentimentale, emoționale.” a concluzionat Radu Leca.
În concluzie, chiar dacă românii au multe motive să se simtă deprimați sau să fie triști în diferite perioade ale anului, societatea românească este totuși reticentă să importe „motive de tristețe” recunoscute de societățile occidentale.
