România are mulți pași de urmat pentru a ajunge la nivel european în ceea ce privește sustenabilitatea energetică și în contextul Green Deal, iniţiativa-fanion a Ursulei von der Leyen, noul Președinte al Comisiei Europene. Cu toate acestea, multe din dezbaterile din spațiul public tind să capete note de exagerare.
Una dintre aceste discuții ține de încălzirea a 80% din locuințele din mediul rural cu masă lemnoasă. Specialiștii spun însă că acest plan amplu de combatere a schimbărilor climatice nu presupune eliminarea unor surse de energie atât timp cât există resursele necesare și cât aceste resurse sunt utilizate fără a polua mediul.
Specialiștii spun că vorbim doar de o eficientizare a modului în care folosim rezervele naturale și diminuarea risipei. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a explicat pentru impact.ro care sunt pașii pe care țara noastră ar trebui să îi urmeze în următorii ani.
„Până în 2023 se discută de întocmirea unui plan în care să abordeze încălzirea cu lemne, din documentele publice pe care le-am văzut nu se pune problema ca până în 2023 să se renunțe la încălzirea cu lemne, este o chestiune foarte importantă.
Al doilea aspect este că noi ca și țară trebuie să ne definim un model energetic în perspectiva lui 2050 ca să fim cumva în tandem cu diversele axe care se folosesc în momentul de față. La nivelul Asociației avem un proiect „Modelul Energetic 2050”. Opinia mea pe acest model energetic este că din 2050 la nivelul încălzirii locuințelor trebuie să se ia în considerare resursele care sunt în acea zonă.
Eu personal nu cred că în anul 2050 putem exclude folosirea biomasei din România. Și considerentul asta cu pleacă de la niște populisme de genul „nu se poate altfel”, „Românii sunt săraci”, pleacă de la un considerent simplu care ține de modul în care este întreținută o pădure. Orice pădure care se plantează, la intervale de timp trebuie să sufere niște programe de îngrijire. Toată această masă vegetală nu are utilizare în multe domenii. Nu am avea ce face decât să lăsam să putrezească această masă. „
În schimb însă această masă lemnoasă trebuie folosită în mod eficient. În acest moment în lipsa unei strategii se face risipă de masă lemnoasă la noi în țară în majoritatea gospodăriilor.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]
„Noi avem sobe care folosesc lemne cu eficiență de sub 20%, sub 25%, asta însemnă că 75% o arunc pe fereastră. Este inacceptabil din punct de vedere economic. Avem foarte multe locuințe în mediul rural care ele însele sunt niște focare roșii, pierd atât de multă energie încât sunt total ineficiente.
Din păcate în România o foarte mare parte din biomasa care se folosește este biomasă verde, biomasă neuscată. Eu merg și tai lemnul în luna septembrie și îl bag în sobă cu 30-35% umiditate, asta scade randamentul arderii, al procesului de încălzire, mai produce și foarte mult gudron, care este toxic și este un real pericol de incendiu și produce și foarte multe noxe.
Asta înseamnă că eu ar trebui să am cel puțin un an de zile până la uscare, tai lemnoasă și folosesc peste 2 ani de zile, așa cum se mai face încă în satele de munte. ” spune specialistul.
În zonele unde nu este la îndemână masa lemnoasă racordarea la rețeaua de gaze poate fi o soluție, totul se reduce la costurile pe care le implică tipul de energie folosit în zona respectivă.

„Nu are sens să aduci gazul doar pentru că cineva vrea să taie o panglică. Noi trebuie să abordăm rațional. Gazul se poate folosi în proximitatea zăcămintelor care oricum sunt foarte bătrâne și care vor mai da foarte puțini ani gaze naturale. În zonele în care principala producție este biomasa noi trebuie să dezvoltăm biomasa.” a mai spus Chisăliță.
Pe de altă parte discuțiile se poartă discuții la nivel de ONG-uri și companii pe de o parte dar și la nivel european pe de altă parte însă aceste discuții nu sunt întotdeauna corelate.
„Am și discuții la nivel guvernamental, doar că deocamdată nu am reușit să îi conving, eu sunt doar o simplă asociație.” a completat acesta.
Europarlamentarul PSD,Victor Negrescu, vede situația mult mai dramatic, însă, spune că va face apel la găsirea unei soluții.

“Am solicitat Comisiei Europene să stopeze aberația fostului guvern de a renunța la încălzirea cu lemne până în 2023 în contextul în care aproape jumătate dintre români se încălzesc în acest mod.
În mediul rural sunt peste 80% astfel de locuințe, adică 2.700.000 de locuințe încălzite cu lemn, conform datelor Institutului Național de Statistică, iar ponderea este mai mare pentru zonele montane.Din păcate, chiar dacă protejarea mediului și a pădurilor trebuie să fie o prioritate, este imposibil pentru România să găsească și să ofere soluții alternative până în 2023.Această măsură reprezintă una dintre multiplele greșeli din PNRR care trebuie adaptate realităților și corectate în parteneriat cu instituțiile europene.” se arată într-o postare pe Facebook.