Începând din 2020, salariul minim pe economie în domeniul silviculturii este mai mare față de cel pentru întreaga țară, noul statut al personalului silvic instituind privilegii în favoarea acestui corp profesional nemaiîntâlnite la nicio profesie din țară. Spre exemplu, la ieșirea la pensie, pădurarii vor primi cinci salarii compensatorii. Mai multe detalii, în continuare.
Înmulțirea cazurilor de pădurari bătuți sau împușcați de hoții de lemne au determinat autoritățile să ia anumite măsuri, astfel că OUG privind statutul personalului silvic a avut parte de câteva modificări, printre care dotarea pădurarilor cu atribuţii de pază cu armament de serviciu, letal sau neletal, precum și asigurarea unei locuințe de serviciu sau bani pentru plata chiriei și oferirea a cinci salarii compensatorii la momentul pensionării.
În exercitarea atribuțiilor de serviciu, personalul silvic cu atribuții de paza fondului forestier național, a fondului cinegetic național, a fondului piscicol și a ariilor naturale protejate are statut special, este dotat cu armament de serviciu letal sau neletal, după caz, și poate face uz de armă, în condițiile reglementărilor privind regimul armelor și munițiilor“, se arată în modificarea adusă articolului 23 (1) din OUG privind Statutul personalului silvic.
De asemenea, salarizarea pentru funcția de bază pădurar este mai mare 1,5 ori față de salariul minim brut pe țară garantat în plată. Acest lucru înseamnă că un pădurar primește, începând din anul 2020, un salariu minim brut de 3.345 lei, adică un salariu net (în mână) de 1.966 lei.
Măsurile au venit după ce la începutul anului 2019 s-au înregistrat 16 agresiuni asupra personalului silvic care asigură paza fondului forestier. De altfel, în perioada 2014 – 2018 au avut loc alte 168 de astfel de atacuri, unii dintre pădurari ajungând și la spital, în urma rănilor suferite.
Ordonanța de urgență nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic
În cazul în care reședința sau domiciliul personalului silvic de teren – pădurari, brigadieri silvici, ajutori șef district, șefi district – se află în afara perimetrului unei localități, acesta beneficiază de un spor de izolare, care variază, în funcție de distanță, între 10% și 30% din salariul negociat, în condiții negociate cu angajatorul.
Personalul silvic transferat în interesul serviciului la o altă unitate silvică situată în altă localitate are dreptul la plata cheltuielilor de transport pentru el și membrii familiei, precum și pentru bunurile personale. De asemenea, are dreptul la plata unei indemnizații impozabile, egală cu salariul brut pe 3 luni. Plata acestor drepturi se face de unitatea la care se transferă.
(2) Pe perioada detașării personalul silvic își păstrează funcția și drepturile salariale. Dacă salariul corespunzător funcției pe care este detașat este mai mare, el are dreptul la acest salariu. Pe perioada detașării în altă localitate unitatea silvică beneficiară este obligată să îi suporte costul legal al transportului, dus și întors, cel puțin o dată pe lună, al cazării și al indemnizației de detașare.
De la data intrării în vigoare a Legii nr. 234 din 9 decembrie 2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, următoarele activităţi reprezintă locuri de muncă în condiţii speciale, conform reglementărilor legale: paza fondului forestier, a fondurilor cinegetice şi piscicole şi a ariilor naturale protejate; control silvic şi cinegetic; exploatări forestiere; construcţii forestiere; lucrări specifice de teren în activitatea de fond forestier şi împăduriri.
Perioadele în care personalul silvic a desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale conform prezentei ordonanţe de urgenţă reprezintă stagiu de cotizare realizat în condiţii speciale de muncă, determină reducerea vârstei standard de pensionare cu 1 an pentru fiecare 5 ani în care şi-a exercitat profesia în locurile de muncă prevăzute mai sus, precum şi majorarea punctajelor lunare de pensie.
Perioada de vechime în muncă realizată în condiţii speciale de muncă se înregistrează de către angajator, iar dovada se face cu adeverinţe eliberate de către angajatori sau de către deţinătorii legali de arhive“, se arată în actul normativ.