Ce s-ar întâmpla cu metroul din București în caz de război. Fost director Metrorex: 10.000 de oameni s-ar putea ascunde la Piața Unirii

Metroul din București a fost ani de-a rândul un subiect extrem de controversat, iar oamenii au făcut fel de fel de speculații cu privire la întrebuințarea lui alternativă. S-a discutat despre faptul că ar avea o mulțime de tunele care ar face legătura cu zone externe sau că ar putea fi folosit în caz de atac nuclear ca adăpost. În realitate, lucrurile sunt nuanțate, iar oficialii ar fi trebuit de-a lungul anilor să se preocupe de modul în care ar putea fi utilizat metroul în caz de război.

În anii `70, ideea unui metrou care să folosească și în caz de război a fost discutată cu atenție de liderii vremii, iar Nicolae Ceaușescu a acordat o atenție importantă acestui capitol: securitatea la metrou. Din acest motiv, povestesc cei care au luat parte la cum au decurs discuțiile, metroul din București a fost gândit ca fiind un loc sigur pentru români. Reporterii Impact.ro au discutat cu Gheorghe Udriște, fost director Metrorex, care ne-a explicat ce se găsește, de fapt, în subteranul din Capitală.

Zecii de mii de oameni, ascunși la metrou

În ultimele săptămâni am văzut ce se întâmplă la Kiev și în Harkov, acolo unde zeci de mii de oameni s-au ascuns în stațiile subterane, sperând astfel să scape cu viața din calea bombardamentelor armatei lui Vladimir Putin. Multe dintre stațiile din Ucraina sunt construite la peste o sută de metri sub pământ, fiind considerate sigure în cazul unui atac.

„Trebuie să știți că și metroul nostru, la fel ca cel de la Harkov, spre exemplu, a fost făcut după un model asemănător impus atunci în multe state. S-a luat în calcul varianta de a fi folosit și în caz de război sau atac nuclear, atunci când a fost construit.

A fost gândit foarte bine, s-au gândit la multe lucruri, la cum sunt construite porțile de închidere pe tunele, la cum se face ventilația, la puțurile de apă de mare adâncime.

Uitați, în stațiile de metrou se găsesc puțuri de apă de mare adâncime, iar dacă ar fi un dezastru, fie că vorbim despre unul natural sau un război, oamenii care se adăpostesc acolo ar putea să aibă apă până trece pericolul”, explică Gheorghe Udriște, fost director Metrorex.

În cazul unui dezastru, oamenii care au nevoie de ajutor se pot ascunde la metrou, explică Udriște, însă procedurile trebuie să fie clare și ar trebui, neapărat, ca stațiile să fie dotate de autoritățile locale.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

„Nu știu câte stocuri există acum, dacă cineva chiar s-a preocupat de acest subiect. Însă metroul în sine nu poate fi dotat de conducerea Metrorex, aici trebuie să intervină celelalte autorități. Trebuie să știți că în caz de dezastru în stații pot fi adăpostiți foarte mulți oameni. La Piața Unirii 1, spre exemplu, intră în jur de 10.000 de oameni.

Protocolul a gândit lucrurile astfel: oamenii nu stau pe șine la nevoie, stau pe peroane și pe vestibule, așa a fost gândit totul. Există de asemenea, niște uși cu plumb care căptușesc tunelele și sunt utile în caz de atac nuclear.

Evident, nu am fi protejați sută la sută. Ca un astfel de mecanism să funcționeze el trebuie testat periodic și întreținut, la fel și sistemele de ventilație care sunt uriașe”, a mai spus acesta.

De asemenea, în cazul unui asemenea scenariu, trenurile de metrou ar putea să circule între stații i la nevoie să transporte materiale  sau oameni dintr-un loc în altul al orașului. Acesta este unul dintre motivele pentru care metroul este construit astfel încât să lege puncte opuse și importante dintr-un oraș.

Cum a arătat inaugurarea metroului

Deși mulți ar crede că ideea realizării metroului din București i-a aparținut lui Nicolae Ceaușescu, în realitatea este vorba despre un proiect care datează de la începutul anilor 1900 și care a pornit de la Dimitrie Leonida. Prima tentativă de a demara lucrările de la metroul din Capitală a fost în 1909, însă nu s-a concretizat nimic.

Mai mult, planurile au fost zădărnicite de Primul Război Mondial. Și Al Doilea Război Mondial a stricat, din nou, planurile realizării unui metrou în România. Abia pe vremea lui Nicolae Ceaușescu s-a întâmplat acest lucru, atunci când acesta voia neapărat ca angajații să ajungă din cartierele-dormitor către fabrici și uzine cât mai repede posibil.

În 16 noiembrie 1979 a fost inaugurat primul tronson al Magistralei 1, care avea șase stații de metrou și se întindea pe tronsonul Semănătoarea – Timpuri Noi. Mai mult, metroul din Capitală a fost primul din lume care a făcut probe, înaintea de a fi dat în exploatare, direct cu călători în interior.