09:45
A fost întocmită o listă conținând șapte edificii din Antichitate. Șapte minuni ale lumii antice. De fapt, un tip de ghid turistic pentru călătorii oamenilor vremii, ce se puteau orienta către cele mai importante și cunoscute repere de artă și arhitectură din acele timpuri. Acele destinații devenite celebre erau prin dimensiunile și frumusețea lor construcții antropice.
Punctele de vizitare naturale nu au fost incluse, nefiind populare. Din cele șapte minuni ale lumii au rămas ruine, cu o excepție ce continuă să sfideze timpul, iar altele nu au fost niciodată incluse în acest faimos buchet, precum situl arheologic Petra.
Ar exista șapte minuni ale lumii moderne? În prezent, Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO enumeră minunile planetei noastre din acele neguri ale vremurilor. Ar exista astăzi ceva echivalent lor? Poate că da. Ar fi interesant să le alegem, însă criteriile ar fi multiple și complexe, mai ales că nu se știe cum au fost ridicate acele remarcabile construcții. De pildă, Grădinile suspendate ale Semiramidei.
De asemenea, ar trebui să cădem de acord în ce constă această listă de minuni. Sunt mai multe, iar numărul lor variază. Cea mai cunoscută, citându-le pe cele șapte consacrate la care se face aluzie de obicei, datează din secolul al III-lea î.Hr. Sunt doar supoziții, puncte de vedere.
Avem descrieri ale unora dintre ele, de exemplu, cele ale lui Pausanias în secolul al II-lea d.Hr., patru sau cinci secole mai târziu. Ceea ce vede el nu este neapărat starea inițială a acestor lucrări. Oricare poate fi restaurată, reparată, modificată, actualizată, distrusă și reconstruită.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Templele grecești antice au fost transformate în biserici, moschei, cum ar fi Partenonul sau grămezi de pietre în urma unui cutremur ori a unui incendiu, precum templul zeiței Artemis din Efes. Cercetătorii au adunat o cantitate imensă de informații și imagini din surse istorice despre materialele, locația și tehnicile folosite pentru a le construi. Datele au fost transmise designerilor de la care au obținut imagini 3D ale celor șapte minuni.
În ordine cronologică, cele șapte minuni recunoscute ale antichității sunt: Marea Piramidă din Gizeh (2550 î.Hr.), Grădinile suspendate ale Semiramidei (600 î.Hr), Templul zeiței Artemis din Efes (550 î.Hr.), Statuia lui Zeus din Olympia (435 î.Hr.), Mausoleul din Halicarnas (351 î.Hr), Colosul din Rhodos (292-280 î.Hr.) și Farul din Alexandria (sec. III î.Hr.).
Această listă a fost folosită începând cu secolul al VI-lea d.Hr. După cum se știe, doar piramida din Valea Regilor rămâne stoică în fața timpului. “Părintele istoriei”, Herodot, spunea: “Nicăieri în lume nu se pot vedea atâtea lucruri de o măreție atât de greu de definit”.
O statuie care măsura 35,5 metri, înfățișându-l pe zeul soarelui grec, Helios. Lucrarea era de înălțimea Statuii Libertății ce străjuiește orașul New York, fiind cea mai impunătoare din lumea antică stătea călare pe portul Mandraki. A fost construită în urma unei importante victorii militare asupra lui Dimitrie I, cel care asediase orașul Rhodos. Colosul a fost afectat de un cutremur jumătate de secol mai târziu.
A rămas în poziție înclinată, timp de secole, până în 654 d.Hr. Rodienii nu au reconstruit niciodată statuia, crezând că l-ar jigni pe Helios. În cele din urmă, califul musulman Muawiyah I a topit statuia. Astăzi nu mai există nicio urmă a acestei impunătoare reprezentări.
Construită cu peste 4.500 de ani în urmă din blocuri de piatră cântărind între 2,5 și 15 tone fiecare, Marea Piramidă a rămas cea mai înaltă structură creată de om din lume timp de aproape patru mii de ani. Săpăturile efectuate în apropiere au relevat că peste 100.000 de muncitori calificați au venit din întregul Egipt pentru a locui într-un oraș temporar, în timp ce se construiau în această regiune.
Incredibil e faptul că este singura minune din lume rămasă în picioare, dar și cea mai veche. De fapt, un mormânt al faraonului Khufu, din dinastia a IV-a. Până în secolul al XIV-lea Piramida lui Keops a fost cea mai înaltă construcție umană, măsurând 137 de metri. Poate fi admirată în necropola din Giza, foarte aproape de Cairo.
Sunt singura minune de pe listă care a fost imaginată de un scriitor antic. Scriitorii originari din Babilon – care se afla la 80 de kilometri sud de actualul Bagdad din Irak – nu au făcut nicio mențiune despre legendară grădină. Fără îndoială, a fost o un remarcabil produs al ingineriei, cu conducte care transportau apă până la 20 de metri înălțime.
Se spune că grădinile suspendate ale Semiramidei au fost construite de către Nabucodonosor al II-lea ca un cadou pentru soția sa, regina Amytis. Acesteia îi era dor de văile și munții cu vegetație luxuriantă din Persia, astfel încât regele neo-babilonian a decis să construiască aceste colțuri de rai pentru a-i alina nostalgia. Particularitatea minunii este că nu se știe cu exactitate dacă grădinile au existat cu adevărat. Majoritatea istoricilor tind să creadă că sunt pure considerații de natură legendară. Niciun text babilonian nu menționează grădinile și nu există nicio dovadă arheologică a existenței lor.
Din această construcție au fost inspirate toate farurile ulterioare. Erau menite a fi repere de locație pentru navigatorii lumii. Structura a lui Sostratus din Knidos avea în vârf un foc veșnic arzător. Clădirea a căzut în paragină în mijlocul secolului al XII-lea, iar sfârșitul ei s-a petrecut în cel de-al al XV-lea, atunci când sultanul din Mamluk Qa it Bay a construit un fort pe ruinele sale.
Mormântul lui Mausolus, guvernator persan, conducătorul Cariei, o regiune antică a Asiei Mici, a fost atât de impresionant, încât numele regretatului rege a devenit termenul universal simbolic pentru monumentele funerare mari. Situat în Halicarnas, acum în Turcia, a fost construit în secolul al IV-lea î.Hr. și avea 45 de metri înălțime. Mausolus a comandat multe temple de mare anvergură și clădiri civile în timpul vieții sale, el însuși proiectându-și mausoleul. Ornată cu sculpturi, clădirea s-a prăbușit în urma mai multor cutremure din veacul al XIII-lea. Ruinele sale au fost folosite ulterior pentru edificarea actualului Castel Sf. Petru din Bodrum.
Această impunătoare statuie din aur și fildeș înaltă de 13 metri a fost ridicată în templul lui Zeus din Olympia de către eleni în încercarea de a-i depăși pe atenieni. A fost modelată de Fidias, un eminent sculptor grec al timpului său și nu numai. Motivele dispariției acestei minuni sunt relativ obscure. Cauza unui incendiu în secolul al V-lea d.Hr. poate fi o probabilitate.
Clădirea dedicată zeiței a fost construită și distrusă de trei ori. Se afla în Efes, Turcia de azi. Primul care a demolat-o a fost Erostratus, un piroman grec din secolul al IV-lea î.Hr. care i-a dat foc doar pentru a câștiga faimă. Apoi au venit goții, ce au distrus orașul (268 d.Hr) în retragerea lor față de romani. În cele din urmă, o mulțime creștină a demolat-o în anul 401 d.Hr., lăsând doar fundația și o singură coloană, care pot fi văzute și astăzi.
(surse: nationalgeographic.org, hystory.com)
