Ce riști dacă refuzi încorporarea în caz de război? Este valabil pentru bărbații între 20 și 35 de ani

Elena Avramescu 28.01.2022, 17:46
Ce riști dacă refuzi încorporarea în caz de război? Este valabil pentru bărbații între 20 și 35 de ani

Legislația românească prevede pedepse aspre cu închisoarea pentru persoanele care refuză să se supună unui ordin de încorporare venit de la o autoritate militară. Cu toate acestea, există mai multe etape premergătoare, decise de Președintele României.

Ce riști dacă refuzi încorporarea în caz de război

Conform Codului Penal din 2009, intrat în vigoare în 2014, se numește infracțiune refuzul unei persoane de a fi încorporată în armată, în cazul solicitărilor în scris formulate de autorități, iar potrivit art. 432 din Codul Penal, „fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrităţii corporale sau sănătăţii, simulează o boală sau o infirmitate, foloseşte înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”

Cu toate acestea, chiar dacă fapta este prevăzută în Codul Penal, se introduce o condiție esențială de aplicare a art. 432: să existe „război” ori „stare de asediu”.

În prezent, în țara noastră este instituită starea de urgență, prin decretul prezidențial din 16 martie 2020, emis de către președintele Klaus Iohannis, din motive sanitare – pandemia de SARS-COV-2.

Ce salarii sunt în Armata Română
Armata Romana

Astfel că starea de urgență a fost instituită de Președintele României, potrivit Administrației Prezidențiale, „în temeiul prevederilor art. 93 alin. (1), ale art. 100 din Constituția României, republicată și ale art. 3 și art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările și completările ulterioare”.

În plus, regimul stării de asediu se aplică și în cazul unui eventual conflict armat în care România este parte, pe teritoriul național.

Conform ordonanței de urgență a Guvernului din 1999 citate mai sus, „Starea de asediu sau starea de urgenţă se instituie de Preşedintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru şi publicat de îndată în Monitorul Oficial al României.”

România a devenit membră cu drepturi depline a Alianței Nord-Atlantice în anul 2004, ceea ce înseamnă că în cazul unei amenințări armate asupra suveranității teritoriale, este apărată de restul țărilor din alianță, prin mijloace militare, dar și orice alt fel de suport.

Dar, conform unei decizii a Senatului, serviciul militar nu mai e obligatoriu de la 1 ianuarie 2007. Cu toate acestea, serviciul militar poate fi făcut pe bază de voluntariat, atât de bărbați, cât și de femei, însă în caz de război, de stare de mobilizare, și stare de asediu, armata devine obligatorie pentru bărbați.

Conform unui ordin publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 312/28.04.2014, în baza legii stării de asediu din 2006, pot fi încorporați în caz de război tinerii români cu vârste între 20 și 35 de ani, cu condiția să fie evaluați de medicul de familie.

Recomandare Video Impact.ro
Urmăriți Impact.ro și pe
Elena Avramescu
Este redactor Impact.ro. Absolventă a Colegiului Naţional ”Mihai Eminescu” din Buzău, precum şi a Facultăţii de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion din Bucureşti, Elena Avramescu...