Ce nu este bine să faci în Ajun de Bobotează? Tradiții pe care să le respecți pe 5 ianuarie
Boboteaza, cunoscută și sub denumirile de „Epifanie“, „Teofanie“ sau „Arătarea Domnului“, este una dintre cele mai importante sărbători ale începutului de an și aduce cu ea numeroase tradiții și obiceiuri, cele mai multe dintre ele concentrându-se în ziua de ajun. Află în continuare ce nu este bine să faci în Ajun de Bobotează, pentru a avea spor și noroc tot anul.
Boboteaza, celebrată anual pe 6 ianuarie
Boboteaza (Botezul Domnului) este celebrată anual la data de 6 ianuarie, marcând finalul perioadei de 12 zile a sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului. Boboteaza este cea mai însemnată sărbătoare din câşlegile de iarnă, după Sfântul Vasile, și semnifică sfinţirea apelor din întrega lume, a întregii creaţii.
Această sărbătoare este menită să reamintească de cele petrecute la Botezul Domnului în apa Iordanului, înainte ca Iisus să pășească în viața publică, chiar la împlinirea vârstei de 30 de ani. Această zi reprezintă și ziua în care Iisus s-a prezentat pentru prima oară în lume, motiv pentru care Biserica mai numește Boboteaza și „Epifanie“, „Teofanie“, „Arătarea Domnului“ sau „Dumnezeiasca Arătare“.
Din punct de vedere bisericesc, vorbim despre o sărbătoare foarte veche, care își are originile în Țara Sfântă. Slujba de Bobotează nu are loc în biserică, ci afară, lângă o apă curgătoare sau o fântână. Astfel, pe 6 ianuarie preoții sfințesc apele, iar cei care se stropesc sau se îmbăiază în apa sfinţită sunt feriţi de rele şi de boli.
Boboteaza, ziua în care sunt sfințite apele
Botezul Domnului este unul dintre cele mai importante praznice împărătești ale Bisericii, iar sfințirea apelor reprezintă principalul eveniment religios din această zi. În ziua de Bobotează se sflințesc apele mari și se purifică mediul înconjurător de forțe malefice.
Acum este momentul din an în care credincioșii primesc Agheasma Mare, despre care se crede că are puteri deosebite: vindecă, însănătoșește și curăță sufletul și trupul. Simbolurile acestei sărbători sunt crucile din gheață, care sunt amenajate în curțile bisericilor. Întrucât în această perioadă este, de regulă, foarte frig, este posibil să auzi des expresia „gerul Bobotezei“.
Potrivit legendei, obiceiul sfințirii apelor de Bobotează a apărut odată cu procesiunea de botezare a lui Iisus Hristos, când diavolii s-au adunat în râul Iordan pentru a o împiedica. Atunci, Dumnezeu a poruncit preoților să sfințească apele, iar, ca urmare, diavolii au fost prinși sub ghețuri și s-au înecat.
Citește și: Rugăciunea pe care trebuie să o spui în Ajun de Bobotează. Doar aşa vei ţine relele la distanţă
Tradiții și obiceiuri pe 5 ianuarie. Ce nu este bine să faci în Ajun de Bobotează?
După cum aminteam și mai sus, odată cu sărbătoarea de Bobotează apar anumite tradiții, obiceiuri și superstiții pe care oamenii le țin cu sfințenie. Marea sărbătoare creștină este precedată de o zi de post, reprezentând jertfa omului dinaintea primirii apei sfințite. Astfel, Ajunul Bobotezei, adică ziua de 5 ianuarie, este zi de post negru, la fel cum este și Ajunul Crăciunului sau Vinerea Mare dinaintea sărbătorilor pascale.
În această zi, preoții umblă din casă în casă cu crucea, stropind agheasmă cu un mănunchi de busuioc peste toate acareturile gospodăriei. Se crede că, prin stropirea cu apa sfințită, preotul aduce binecuvântarea Sfintei Treimi asupra caselor credincioșilor.
În unele zone ale țării, sosirea preotului este anunțată zgomotos de expresia „Chiraleisa“, rostită de un grup de copii, care înseamnă „Doamne miluiește!“. Există credința că, strigând astfel, oamenii capătă putere, toate relele fug, iar anul va fi curat până la sărbătoarea Sfântului Andrei.
În satele de pe malul unei ape s-a împământenit obiceiul ca, în timpul slujbei de Bobotează, preotul să arunce o cruce de lemn în apa rece, uneori înghețată, iar un grup de feciori curajoși se aruncă după ea, întrecându-se pentru a o aduce înapoi. La rândul lor, fetele obișnuiesc să pună busuioc sub pernă în ajunul sărbătorii, pentru a-și visa alesul.
Din punct de vedere simbolic, Botezul Domnului este o sărbătoare a purificării naturii de forțele răului, prin apa sfințită. Pe lângă obiceiurile creștine specifice zilei de 6 ianuarie, în tradiția românească se practică și anumite ritualuri păgâne de purificare. Astfel, pentru a alunga spiritele rele din gospodării și animale, unii români își afumă grajdurile și vitele, în timp ce alții aprind focuri pe câmp sau cântă melodii însoţite de strigături şi zgomote.
Ce nu este bine să faci de Bobotează?
În ziua de Bobotează există și o serie de lucruri interzise, iar un lucru bine știut este faptul că nu ai voie să te speli pe cap. Nu ai voie nici să speli haine pentru că „se spurcă apele“, potrivit superstițiilor din popor. În această zi de mare sărbătoare, apa are o semnificație specială. Se spune că apa sfințită are puteri miraculoase și, deci, în ziua de Bobotează nu se spală rufe.
De asemenea, în ziua Botezului Domnului nu este bine să lași haine la uscat, deoarece diavolii care își caută scăparea se vor ascunde sub ele. O vorbă din popor spune că timp de două săptămâni de la Bobotează nu este recomandat să speli rufe sau cămăși în pârâuri, pentru că diavolii abia așteaptă să se agațe de ele.
În Ajunul Bobotezei nu se toarce și nu se țese, deoarece este rău de ros, adică dau şoarecii, moliile şi şobolanii. Totodată, pe 5 ianuarie, fetele și femeile stau numai pe marginea patului, ca să le stea lăudătorii şi cloştile pe ouă. Tradiția mai spune că, de la Anul Nou la Epifanie, nu este bine să te îmbăiezi, întrucât apele nu-s sfințite.
Din bătrâni se mai spune că în Ajunul Bobotezei nu trebuie să existe sfadă sau ranchiună în familii. În caz contrar, certurile vor continua să apară pe tot parcursul anului. În această zi nu se dă nimic cu împrumut și nu se pedepsesc copiii.