Ce înseamnă, de fapt, starea de urgență în România. Când a fost ultima oară decretată și de ce

Diana Radu 15.03.2020, 14:27
Ce înseamnă, de fapt, starea de urgență în România. Când a fost ultima oară decretată și de ce

Președintele Klaus Iohannis a anunțat sâmbătă, 14 martie că în România va fi decretată stare de urgență începând de luni, 16 martie. Măsura drastică are rolul de a limita efectele pandemiei de COVID-19. Află din materialul de mai jos ce înseamnă stare de urgență și toate măsurile pe care le implică.

Ce înseamnă, de fapt, starea de urgență în România

Starea de urgenţă este reglementată de articolul 93 al Constituţiei României, precum și de Ordonanţa de Urgenţă numărul 1 din 1999. Potrivit textului din Ordonanța în cauză se poate impunee stare de urgență pe o perioadă maximă de 30 de zile și implică măsuri excepționale atât economice cât și de ordine publică.

Ordonanța de urgență din 1999 stipulează că:Starea de asediu şi starea de urgenţă sunt măsuri excepţionale care se instituie în cazuri determinate de apariţia unor pericole grave la adresa apărării ţării şi siguranţei naţionale sau a democraţiei constituţionale ori pentru prevenirea, limitarea şi înlăturarea urmărilor unor dezastre”.

stare de urgenta, romania, masuri, armata
Ce înseamnă, de fapt, starea de urgență în România

Președintele țării, Klaus Iohannis a subliniat că prin decretarea stării de urgență se vor debloca mult mai multe fonduri pentru sănătate pentru a lupta împotriva coronavirusului.

„Pentru a face posibilă această luptă, am decis să decretez stare de urgență la începutul săptămânii următoare. În acest fel Guvernul va putea aloca mai mulți bani pentru medicamente, pentru spitale și pentru aparatura medicală necesară în aceste momente. Pun în acest fel la îndemâna Guvernului toate instrumentele necesare în lupta împotriva coronavirus”, a spus șeful statului.

Ce măsuri pot lua autoritățile când este instituită starea de urgență

Ordonanța de urgență numărul 1 din 1999, prevede adoptarea de noi măsuri cu caracter politic, economic, social și de ordine publică. De asemenea, pe durata stării de asediu anumite drepturi și libertăți ale cetățeanului, prevăzute în mod normal de Constituția României, ar putea fi restricționate.

„Pe durata stării de asediu şi a stării de urgenţă, proporţional cu gravitatea situaţiei care a determinat instituirea acestora şi numai dacă este necesar, poate fi restrâns exerciţiul unor drepturi sau libertăţi fundamentale înscrise în Constituţie, cu acordul ministrului justiţiei”, prevede OUG numărul 1 din 1999.

Iată ce măsuri poate dispune statul pe perioada stării de urgență:

  • închiderea frontierei de stat, în întregime sau în zona în care a fost instituită starea de urgență, intensificarea controlului la punctele de trecere a frontierei care rămân deschise, precum și supravegherea frontierei pe toată lungimea sa;
  • rechiziționarea de bunuri, potrivit legii;
  • să limiteze sau să interzică circulația vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore și să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulație;
  • să efectueze controale asupra unor persoane sau locuri, când acestea se impun;
  • să dispună închiderea temporară a unor stații de distribuire a carburanților, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociațiilor și ale altor localuri publice;
  • să suspende temporar apariția sau difuzarea unor publicații ori a unor emisiuni ale posturilor de radio sau de televiziune;
  • să dispună raționalizarea alimentelor și a altor produse de strictă necesitate;
  • să interzică circulația rutieră, feroviară, maritimă, fluvială și aeriană pe diferite rute, potrivit G4media.

Ce sancțiuni prevede legea pentru cei care nu respectă prevederile stării de urgență

Toate măsurile menționate mai sus și toate ordinele emise de autorități pe durata stării de urgență trebuiesc prin lege respectate de cetățeni. În caz contrar legea prevede amenzi drastice.

„Nerespectarea prevederilor art. 9 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 100 lei la 5.000 lei, pentru persoane fizice, și de la 1.000 lei la 70.000 lei, pentru persoane juridice”, se arată în Capitolul 7, Art, 27 al OUG nr.1/1999.

stare de urgenta, romania, masuri, armata
Ce sancțiuni prevede legea pentru cei care nu respectă prevederile stării de urgență

Ce atribuții are armata când este decretată stare de urgență

Potrivit Constituției României, capitolul III, Art. 20 – Competențe și responsabilități, armata are următoarele atribuții în cazul decretării stării de urgență:

  • să întocmească planurile de acțiune și planurile de ridicare graduală a capacității de luptă, în conformitate cu ordinele și instrucțiunile proprii;
  • să limiteze sau să interzică circulația vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore și să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulație;
  • să efectueze percheziții oriunde și oricând este nevoie;
  • să efectueze razii;
  • să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfășurarea adunărilor publice, a manifestațiilor sau marșurilor;
  • să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgență persoanele a căror prezentă nu se justifică;
  • să dirijeze persoanele evacuate sau refugiate pe direcțiile și în zonele stabilite și să țină evidența acestora;
  • să protejeze informațiile cu caracter militar destinate a fi comunicate prin mass-media; informațiile cu privire la starea de asediu sau la starea de urgență, cu excepția celor referitoare la dezastre, se dau publicității numai cu avizul autorităților militare; mijloacele de comunicare în masă, indiferent de natura și de forma de proprietate; sunt obligate să transmită; cu prioritate, mesajele autorităților militare, la cererea acestora;
stare de urgenta, romania, masuri, armata
Ce atribuții are armata când este decretată stare de urgență
  • să dispună închiderea temporară a unor stații de distribuire a carburanților, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociațiilor și ale altor localuri publice;
  •  să suspende temporar apariția sau difuzarea unor emisiuni ale posturilor de radio ori de televiziune;
  • să asigure paza militară a sediilor autorităților publice centrale și locale, a stațiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, de radio și de televiziune, precum și a unor agenți economici sau obiective de importanță națională; când situația impune, dispun oprirea temporară a alimentării cu gaze, energie și apă potabilă, după caz;
  • să dispună raționalizarea alimentelor și a altor produse de strictă necesitate;
  • să emită ordonanțe militare;
  • să interzică circulația rutieră, feroviară, maritimă, fluvială și aeriană pe diferite rute;
  • dreptul de a ordona unităților Ministerului de Interne competente să efectueze rețineri pe timp de 24 de ore. Arestarea persoanei reținute se poate face pe baza mandatului dat de procurorul delegat.

Când a fost ultima oară decretată stare de urgență în România și de ce

Ordonanța de Urgență nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență a fost adoptat în noaptea de 21 spre 22 ianurie, în timpul mineriadelor. Tot atunci a fost decretată și ultima stare de urgență în România.

Reamintim faptul că în decembrie 1998 minerii s-au revoltat și au pornit o grevă generală prin acuzau salariile mici pe care le aveau și decizia autorităților de la acea vreme de a închide unele mine. În ciuda eforturile depuse de mineri, vocea lor nu s-a auzit așa că zeci de mii de mineri în frunte cu Miron Cozma, au pornit în marș spre București. Până însă a ajunge la destinație au avut loc mai multe confruntări între forțele de ordine și mineri, care erau vizibil mult mai mulți. În acest context, în noaptea de 21 spre 22 ianuarie, președintele de la vremea respectivă, Emil Constantinescu, a decretat stare de urgență în România.