Ce este spațiul Schengen și de ce este importantă aderarea României la această zonă

Emanuela Pană 08.12.2022, 17:49
Ce este spațiul Schengen și de ce este importantă aderarea României la această zonă

România nu a fost acceptată nici de această dată în spațiul Schengen, după ce Austria s-a opus, invocând fenomenul migrației ilegale. Deși Germania a încercat chiar să forţeze negocierile în favoarea țării noastre, poziția Austriei a rămas neschimbată. Deși susținea România, Olanda a votat „la pachet“ pentru respingerea Bulgariei și a României, decuplarea celor două țări dovedindu-se imposibilă.

Ce este spațiul Schengen și de ce este importantă aderarea României la această zonă

UPDATE: România nu intră în Schengen nici de această dată

Deși a avut sprijinul a 26 de state membre ale Uniunii Europene, țara noastră, care așteaptă intrarea în Schengen de 11 ani, nu intră în spațiul european de liberă circulație nici de această dată. Reuniţi la Bruxelles, miniştrii de interne şi de justiţie ai UE au încercat până în ultima clipă să îl convingă pe oficialul austriac că România şi Bulgaria merită să intre în Schengen de la 1 ianuarie 2023, dar fără succes. Așadar, doar croații se pot bucura. Din ianuarie sunt în Schengen, dar și în zona Euro.

Știrea inițială 

Pe 29 august 2022, România a primit sprijinul cancelarului german, Olaf Scholz, pentru aderarea la spațiul Schengen – una dintre prioritățile țării noastre încă din anul 2007, când devenea membră a Uniunii Europene (UE). Potrivit opiniei înaltului oficial german, România îndeplinește în prezent toate criteriile tehnice pentru aderare.

În cuvinte puține, spațiul Schengen poate fi definit drept o politică a Uniunii Europene prin care țările acceptate în această zonă și-au exprimat acordul pentru eliminarea tuturor tipurilor de control la frontierele reciproce.

Dreptul la libera circulație pentru cetățenii europeni în cadrul UE a devenit realitate în anul 1995, atunci când au fost eliminate controalele la frontiere în interiorul acestei zone, devenind astfel posibilă trecerea frontierei între oricare două asemenea state fără prezentare de acte de identitate și fără opriri pentru control.

Ce înseamnă Schengen?

Spațiul Schengen reprezintă o zonă de liberă circulație a cetățenilor din cele 26 de state membre, 22 din UE, iar restul de 4 din afara acesteia. Ultima țară care a aderat la spațiul Schengen este Liechtenstein, la 19 decembrie 2011.

Zona a fost denumită după Acordul Schengen din 1985 și Convenția Schengen din 1990, ambele documente fiind semnate în mica localitate vinicolă cu același nume din Luxemburg. Așezarea este situată la întretăierea granițelor dintre Germania, Franța și Luxemburg.

Acordul de liberă circulație a fost în anul 1985, iar primele state care l-au implementat au fost Belgia, Franța, Germania, Luxemburg, Portugalia, Spania și Țările de Jos, care și-au deschis granițele între ele la 26 martie 1995. La 21 decembrie 2007, nouă state, majoritatea din centrul și estul Europei, și-au deschis, într-un moment istoric, granițele, fiind posibilă pentru prima dată călătoria liberă peste fosta Cortină de Fier. 

Acordul Schengen

Acordul de la Schengen (oficial Acordul dintre guvernele statelor Uniunii Economice Benelux, Republica Federală Germania și Republica Franceză privind abolirea treptată a controalelor la frontierele comune) este un tratat internațional semnat la 14 iunie 1985, în mica localitate luxemburgheză Schengen, între Benelux, Germania de Vest și Franța, care prevedea crearea unei zone comune, printr-o abolire progresivă a controalelor la frontierele comune dintre cele cinci state, atât pentru bunuri, cât și pentru oameni.

Țările din spațiul Schengen

După cum am menționat anterior, primii membri ai zonei de liberă circulație au fost Germania, Franța, Belgia, Olanda și Luxemburg. În prezent, spațiul Schengen include 26 de țări, și anume: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxembourg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria; inclusiv țări care nu sunt membre UE: Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia.

Toate statele membre ale Uniunii Europene fac parte din Schengen, cu șase excepții. Vorbim despre Irlanda și Marea Britanie, care au ales să nu devină membre, dar care au propriul spațiu comun de călătorie, și Bulgaria, Croația, Cipru și România, care ar trebui să se alăture în scurtă vreme spațiului Schengen.

Alte patru state din afara UE – Islanta, Norvegia, Elveția și Liechtenstein – au adereat, de asemenea, la zona de liberă circulație. Merită precizat că trei microstate europene, și anume Monaco, San Marino și Vatican mențin frontierele deschise pentru traficul de pasageri cu vecinii lor. Aceste țări sunt considerate membre de facto, ca urmare a imposibilității practice de călătorie de pe teritoriul lor fără a tranzita cel puțin o țară membră Schengen.

Avantajele spațiului Schengen

Eliminarea controalelor la frontierele interne ale spațiului Schengen echivalează cu o mai mare libertate de mișcare pentru cetățenii UE, dar și cu o securitate sporită, prin adoptarea unor reguli comune ale statelor semnatare ale Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen, și anume:

  • Eliminarea controalelor persoanelor la frontierele interne;
  • Set comun de reguli care se aplică persoanelor care trec frontierele externe ale statelor membre UE;
  • Armonizarea condițiilor de intrare și a normelor privind vizele și cooperarea consulară;
  • Cooperarea consolidată în domeniul polițienesc;
  • Cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare și transfer ale executării hotărârilor penale;
  • Crearea și dezvoltarea Sistemului de Informații Schengen.

Aderarea la spațiul Schengen implică o serie de avantaje, de pildă faptul că toți cetățenii UE au posibilitatea de a rămâne pe teritoriul unui alt stat membru, în calitate de turiști, până la trei luni, cu pașaportul sau cu un act de identitate valabil.

De asemenea, aceștia pot locui și lucra într-un alt stat membru, având dreptul să fie tratați în același mod ca și cetățenii țării cu pricina. În vreme ce antreprenorii beneficiază de libertatea de a se stabili în țara pe care o aleg, studenții au dreptul să studieze în orice stat membru.

Aproximativ 3,5 milioane de cetățeni traversează zilnic o frontieră internă din UE. În practică, libera circulație poate implica diferite drepturi pentru diferite categorii de persoane, de la turiști la familii.

Ce este spațiul Schengen. De ce România nu este în spațiul Schengen?

În ciuda îndeplinirii condițiilor tehnice, spațiul Schengen nu a fost extins în România deoarece guvernele naționale ale UE trebuie să decidă în unanimitate intrarea de noi state în zona fără frontiere. În aceeași situație se află și Bulgaria, vecina României.

Astfel, cu toate că România și Bulgaria îndeplinesc criteriile tehnice necesare deja de mai mulți ani și în pofida solicitărilor repetate ale Parlamentului European pentru aderarea acestora, precum și a recomandărilor Comisiei Europene, votul trebuie acordat politic, în Consiliul European.

Printre țările care s-au opus aderării României la spațiul Schengen de-a lungul anilor se numără Germania și Franța, care și-au exprimat între timp sprijinul în acest sens, și Olanda, printre motivele invocate fiind problemele cu justiția și corupția la nivel înalt în ambele țări candidate.

Olaf Scholz susține aderarea României la Schengen

Pe 29 august 2022, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, și-a anunțat susținerea pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen.

Înaltul oficial german a afirmat că cele trei țări îndeplinesc criteriile tehnice pentru aderare și a promis, totodată, că va „ lucra pentru a le vedea ca membre cu drepturi depline“. Declarația a fost imediat salutată la București de la cel mai înalt nivel.

„Schengen-ul este una dintre cele mai mari succese ale Uniunii Europene, iar noi trebuie să-l protejăm și să-l dezvoltăm. Iar asta înseamnă și să acoperim golurile rămase“, a declarat cancelarul german.

Ulterior, acesta și-a oferit susținerea pentru aderarea celor trei țări la zona fără frontiere:

„Croația, România și Bulgaria îndeplinesc toate criteriile tehnice pentru a fi membri cu drepturi depline. Voi lucra pentru a le vedea ca membre cu drepturi depline“, a completat Scholz.

Anterior, și alți oficiali din alte state UE și-au exprimat susținerea pentru aderarea țării noastre la spațiul Schengen, Parlamentul European votând în mai multe rânduri pentru acest lucru. De asemenea, la vizita sa din iunie în România, președintele Franței, Emmanuel Macron, declara că „Franța este alături de România“ în ceea ce privește aderarea.

De ce e importantă aderarea României la această zonă?

Potrivit informațiilor transmise de Ministerul Administrației și Internelor, aderarea României la spațiul Schengen vine cu o serie de avantaje. În primul rând, timpii de așteptare din punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria și Bulgaria vor dispărea. Prin urmare, românii vor avea parte de mai puține neplăceri la trecerea frontierei, mai cu seamă în perioada concediilor de vară și iarnă.

Ce este spatiul Schengen
De ce este importanta aderarea Romaniei la zona Schengen

După intrarea în spațiul Schengen, cetățenii nu vor mai pierde timp cu controlul documentelor, iar transportatorii vor scăpa de cozile de la frontierele cu Ungaria și Bulgaria. În plus, trecerea frontierei se va putea realiza indiferent de oră, conform informațiilor transmise de MAI, în orice perioadă a anului, iar cetățenii statelor membre care călătoresc în spațiul Schengen vor trebui să aibă asupra lor doar un document de identitate valabil.

Cu alte cuvinte, se va putea călători precum în interiorul țării. Un alt beneficiu al aderării la Schengen constă în faptul că la frontiera aeriană va fi eliminat controlul de frontieră pentru zborurile către/dinspre destinații din zona de liberă circulație, iar deplasările către/din aceste destinații se vor desfășura ca un zbor intern în România.

Nu trebuie omis comerțul, care va fi mai profitabil după aderarea țării noastre la zona Schengen. Mărfurile vor circula mult mai rapid, iar cosurile în ceea ce privește combustibilii, salariile, diurnele, etc., vor fi mai mici. Toate acestea vor fi posibile, însă, după ce România „va intra“ în spațiul Schengen.

De menționat că, dincolo de beneficiile pe care le-ar obține, țara noastră este obligată prin tratatele de aderare la UE, pe care le-a semnat în 2007, să adere la spațiul Schengen, după îndeplinirea criteriilor.

Condiții de intrare în spațiul Schengen

Țările candidate trebuie să își evalueze gradul de pregătire în patru domenii:

  • să aplice setul comun de norme Schengen (așa-numitul „acquis Schengen“), de exemplu, în ceea ce privește controlul frontierelor terestre, maritime și aeriene, eliberarea vizelor, cooperarea polițienească și protecția datelor cu caracter personal;
  • să își asume responsabilitatea de a controla frontierele externe în numele celorlalte țări membre și de a elibera vize Schengen uniforme;
  • să coopereze în mod eficient cu agențiile de aplicare a legii din alte țări Schengen, pentru a menține un nivel ridicat de securitate, odată ce controalele la frontierele dintre țările Schengen vor fi eliminate;
  • să se conecteze la Sistemul de Informații Schengen (un sistem de schimb de informații pentru securitatea și gestionarea frontierelor din Europa) și să îl utilizeze.

Viza Schengen

Odată cu aderarea la Schengen, cetățenii respectivei țări primesc o autorizație din partea unui stat membru în vederea călătoriei. Această autorizație poartă denumirea de viză Schengen și este valabilă cel mult 90 de zile în decursul unei perioade de 180 de zile (viză de scurtă ședere). Viza eliberată de un stat Shengen este valabilă pentru toate celelalte state Schengen, cu mențiunea că trebuie depuse actele pentru viză la consulatul țării de destinație.

Turcia amenință că va introduce vize pentru cetățenii din statele Schengen

Tot mai multor turci le este respinsă cererea de a primi vize pentru țările din spațiul Schengen, potrivit datelor existente. Această realitate este catalogat de Ankara drept un act deliberat de a-l pune pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan într-o poziție dificilă înaintea alegerilor de anul viitor – acuzație pe care UE o neagă.

În acest context, Turcia amenință că va răspunde prin măsuri de reciprocitate dacă situația va continua. Aproximativ 16,5% dintre turcii care au solicitat viză Schengen în 2021 au fost refuzați, procentul depășindu-l pe cel din 2020, când rata respingerilor a fost de 12,5%, potrivit datelor publicate de platforma schengenvisainfo.com, citate de Reuters.

Urmăriți Impact.ro și pe
Emanuela Pană
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, Emanuela Pană s-a alăturat echipei Impact în anul 2020, din dorința de a fi...