Ce este, de fapt, certificatul de integritate comportamentală

Persoanelor care vor să lucreze în instituțiile de învățământ, sănătate și protecție socială li se solicită la angajare, printre alte documente, și așa-numitul certificat de integritate complementară. Acest lucru se întâmplă începând din anul 2019, când a intrat în vigoare Legea privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, registru organizat de MAI și ținut de structurile specializate ale unităţilor Poliţiei Române. Ce este, de fapt, acest document și ce dovedește, afli în continuare.

Ce este certificatul de integritate comportamentală

Certificatul de integritate corporală este un document eliberat persoanelor fizice, care atestă neapartenenţa în Registrul național în care sunt incluse persoanele care au săvârșit infracțiuni sexuale ori, după caz, datele şi informaţiile înscrise în sistem, cu privire la acestea. Altfel spus, certificatul de integritate comportamentală dovedește faptul că nu faci parte din acea categorie de persoane care au comis infracţiuni sexuale sau abuzuri împotriva minorilor şi persoanelor vulnerabile. Ne referim, în mod evident, la cele înscrise în Registrul național.

Adeverința pentru integritate corporală nu este solicitată doar asistenților medicali, ci tuturor angajaţilor din instituţiile din sistemul de învăţământ, sănătate sau protecţie socială, precum şi orice entitate publică sau privată a cărei activitate presupune contactul direct cu copii, persoane în vârstă, persoane cu dizabilităţi sau alte categorii de persoane vulnerabile.

Certificatul de integritate comportamentală se poate obține în aceleași condiții ca și certificatul de cazier judiciar, respectiv de la orice unitate de poliţie în care funcţionează ghişeu pentru eliberarea certificatelor de cazier judiciar. De menționat însă că primul NU se substituie celui de-al doilea.

Atât adeverința, cât și celelalte documente prevăzute în Legea nr.118/2019 (certificatul de integritate comportamentală, copia de pe Registru, extrasul din Registru) sunt valabile pentru o perioadă de 6 luni, asemenea certificatului de cazier judiciar.

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Impact.ro

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum s-a împrietenit cu medicul Ana Aslan

Legea nu instituie obligativitatea solicitării certificatului de integritate comportamentală, astfel că rămâne la latitudinea entităților amintite mai sus dacă cer sau nu acest document la angajare.

Citește și: Adio buletin? Ce proiect pregătește Uniunea Europeană. Toate documentele vor fi stocate într-o aplicație pe smartphone

Cine apare înscris în Registrul național

Persoanele care sunt consemnate în Registru sunt autoare a unor infracţiuni precum: trafic de persoane, trafic de minori, proxenetism, exploatare a cerşetoriei, folosire a unui minor în scop de cerşetorie, folosire a serviciilor unei persoane exploatate, folosire a prostituţiei infantile, viol, agresiune sexuală, act sexual cu un minor, corupere sexuală a minorilor, racolare a minorilor, hărţuire sexuală, folosire abuzivă a funcţiei în scop sexual, pornografie infantilă, ultraj contra bunelor moravuri şi incest.

Registrul central funcţionează în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române și are scopul de a ține evidența următoarelor persoane:

a) infracțiunea de trafic de persoane prevăzută la art. 210;

b) infracțiunea de trafic de minori prevăzută la art. 211;

c) infracțiunea de proxenetism prevăzută la art. 213;

d) infracțiunea de exploatare a cerșetoriei prevăzută la art. 214;

e) infracțiunea de folosire a unui minor în scop de cerșetorie prevăzută la art. 215;

f) infracțiunea de folosire a serviciilor unei persoane exploatate prevăzută la art. 216;

g) infracțiunea de folosire a prostituției infantile prevăzută la art. 2161;

h) infracțiunea de viol prevăzută la art. 218;

i) infracțiunea de agresiune sexuală prevăzută la art. 219;

j) infracțiunea de act sexual cu un minor prevăzută la art. 220;

k) infracțiunea de corupere sexuală a minorilor prevăzută la art. 221;

l) infracțiunea de racolare a minorilor în scopuri sexuale prevăzută la art. 222;

m) infracțiunea de hărțuire sexuală prevăzută la art. 223;

n) infracțiunea de folosire abuzivă a funcției în scop sexual prevăzută la art. 299;

o) infracțiunea de pornografie infantila prevăzută la art. 374;

p) infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri prevăzută la art. 375;

q) infracțiunea de incest prevăzută la art. 377.

Sursa: Legea nr. 118/2019 privind Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor.

Persoanele amintite mai sus pot fi scoase din Registru în următoarele situații:

• faptele pe care le-au săvârşit nu mai sunt prevăzute de lege ca infracţiuni;
• s-a dispus renunţarea la urmărirea penală sau clasarea faţă de ele;
• s-a pronunţat o hotărâre definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal;
• au trecut 10 ani de la data când s-a pronunţat o hotărâre definitivă de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei şi nu s-a dispus amânarea sau revocarea acesteia;
• au trecut 20 de ani de la data introducerii în Registru, dacă pedeapsa aplicată este de cel mult 5 ani, la împlinirea vârstei de 85 de ani, dacă pedeapsa aplicată este mai mare de 5 ani sau în cazul decesului.

La începutul anului 2020, peste 45.000 de persoane făceau obiectul Registrului național.