Cât ne costă fraudele pe internet: ”industria” de zeci de miliarde de dolari

Cât ne costă fraudele pe internet. Înșelăciunile online au ajuns la ordinea zilei, iar „tâlharii” cibernetici și-au perfecționat metodele de a-și păcăli victimele. Conform unui raport FBI, daunele produse de astfel de incidente au ajuns, în 2022, la peste 10 miliarde de dolari, principalele modalități prin care acestea se realizează fiind escrocheriile cu investiții, cea mai des întâlnită fiind cea cu criptomonede.

Cât ne costă fraudele pe internet

Cine e căzut vreodată victimă unei înșelătorii pe internet, trebuie să știe că nu este nici pe departe singura victimă a infractorilor online. Un raport FBI ce a contabilizat sesizările americanilor în privința unor asemenea incidente indică daune de 10,3 miliarde de dolari, în 2022, în creștere față de 2021, când s-au înregistrat pierderi de „doar” 6,9 miliarde de dolari, scrie engadged.com.

În timp ce au înregistrate mai puține plângeri – 800.944 – anumite escrocherii au rămas problematice. Înșelăciunile cu investiții sunt cele mai comune și mai costisitoare escrocherii, ele crescând la 3,3 miliarde de dolari, anul trecut, de la aproape 1,5 miliarde de dolari, în 2021. Dintre acestea cele legate de criptomonede au cauzat pierderi care au ajuns la 2,6 miliarde de dolari, față de 907 milioane de dolari, acum doi ani.

Sunt și câteva puncte luminoase în toată această problemă. În timp ce escrocheriile cu investiții sunt în creștere, cele de tip ransomware au scăzut abrupt. Au existat doar 2.385 de plângeri legate de extorcări digitale, față de cele 3.729 înregistrate în 2021. Și în vreme ce înșelăciunile de tip pishing au fost cele mai întâlnite, cu aproape 300.000 de plângeri, pierderile s-au limitat la 52,1 milioane de dolari.

”Industria” de zeci de miliarde de dolari

Pe de altă parte, FBI a avertizat că aceste cifre nu reprezintă pagubele totale făcute de fraudele online, pentru că nu toate victimele unor asemenea infracțiuni le-au raportat Biroului Federal de Investigații, a spus asistentul directorului executiv, Timothy Langan.

Totuși, acesta a menționat că plângerile existente au ajutat oamenii legii să își dea seama de tendințe și să gestioneze corespunzător asemenea amenințări cibernetice. Agenții FBI au realizat mai bine cu cine se confruntă, chiar dacă, uneori, nu au beneficiat de imaginea de ansamblu.

În acest context, luna trecută, de Ziua Internaţională a Siguranţei pe Internet, Poliția Română a transmis prin proiectul Siguranța Online, 10 recomandări din partea Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) şi Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), în scopul protecției publicului contra fraudelor pe internet.

10 recomandări despre cum să te protejezi de fraudele din online

• Evită să accesezi link-uri, primite pe mail sau prin alte aplicaţii de comunicare (SMS, WhatsApp, Telegram etc.), în special din surse necunoscute şi nu completa datele tale personale sau bancare pe acestea. Dacă ai suspiciuni cu privire la legitimitatea unei oferte primite, evită să accesezi materialele respective. De cele mai multe ori, este vorba despre oferte false, unele prezentate prea frumos ca să fie adevărate;

• Nu da click atunci când ai fost etichetat într-o postare din social media care îţi promite câştiguri mari, cu siguranţă este vorba despre o înşelătorie;

• Fii atent la mesajele care par să vină din partea băncilor! Băncile nu solicită niciodată date confidenţiale cum ar fi datele cardurilor, parole de acces, coduri PIN, nici telefonic, nici prin SMS, nici prin e-mail şi nici prin completarea acestora pe website;

• Citeşte cu atenţie înainte de a deschide orice mesaj sau un fişier de la banca ta sau alte persoane/instituţii şi, dacă ai suspiciuni, contactează banca pentru verificare, pe alt canal decât cel prin care ai primit mesajul. Mesajele false conţin, de multe ori, formule de adresare impersonale, greşeli gramaticale sau de exprimare. Ca regulă, nu efectua transferuri şi nu procesa operaţiuni doar în baza unui e-mail sau a unei solicitări telefonice urgente, fără a face o verificare a autenticităţii mesajului;

• Nu furniza niciodată altor persoane datele de utilizare ale contului tău (parola de acces la contul bancar);

• Nu dezvălui datele de pe cardul personal: nume, număr, data de expirare, CVV2/CVC, adică numărul de trei cifre de pe spatele cardului şi nici PIN-ul. Nu introduce codul PIN pe site-uri de internet şi nu-l divulga telefonic. Site-ul pe care urmează să introduci datele cardului pentru efectuarea unei plăţi online trebuie să fie securizat, adică linkul începe cu ,,https”;

• Dacă trebuie să primeşti bani, dă IBAN-ul tău (numărul de cont, format din 24 de caractere, litere şi cifre), nu datele de pe card. Solicitarea datelor cardului de către alte persoane este o capcană, deoarece cardul este un instrument de plată şi nu un instrument de încasare bani;

• Instalează cele mai recente actualizări ale sistemului de operare şi un antivirus. Asigură-te că toate dispozitivele pe care le foloseşti pentru a naviga pe internet funcţionează în baza versiunilor actualizate ale sistemelor de operare. De asemenea, protejează-le cu o soluţie antivirus eficientă;

• Foloseşte mereu parole cu un nivel de complexitate ridicat. Pentru a vă fi mai simplu să generaţi o parolă complexă, utilizaţi un generator de parole. Evită folosirea termenilor uzuali. De asemenea, dezvoltă o rutină personală ce presupune schimbarea periodică a parolelor pentru fiecare din conturile folosite;

• Asigură-te că ai mereu copii de rezervă ale datelor tale (fişiere, documente, poze etc.). Foloseşte atât soluţii online (de tip cloud sau servicii de back-up), cât şi fizice (stickuri USB, harduri externe etc.), pentru a-ţi proteja datele împotriva atacatorilor.

Oricine poate fi o victimă şi poate propaga, în necunoştinţă de cauză, fraudele online. Pentru a evita propagarea înşelăciunilor pe internet, raportează-le autorităţilor competente.