Care sunt, de fapt, clădirile-simbol ale Bucureștiului. Poveștile pe care le ascund

Capitală europeană, orașul ascunde bijuterii arhitecturale pe lângă care românii trec fără să se oprească, dar care îi fascinează pe turiștii veniți din toate colțurile lumii. Care sunt clădirile-simbol ale Bucureștiului și ce povești fascinante ascund?

Clădirile-simbol ale Bucureștiului, repere în Capitală

Ce dă personalitate unui oraș? Clădirile, parcurile, oamenii, traficul, activitatea culturală, magazinele, viața de noapte, istoria? Dacă vorbim despre capitala României, sunt câteva repere imposibil de ignorat.

Printre clădirile-simbol ale Bucureștiului nu au cum să lipsească, evident, Palatul Parlamentului, Ateneul Român sau spectaculoasa Biserică Stavropoleos.

Ateneul Român

O plimbare pe Calea Victoriei îți va purta pașii și în fața uneia dintre cele mai frumoase clădiri din oraș – Ateneul Român. Prima piatră de temelie a fost pusă în 1886, după ce se mai încercase o variantă de Ateneu în Grădina Episcopiei, în vremea Văcăreștilor, dar a fost mutată pentru că era considerată a fi prea departe de centrul orașului.

Bucureștenii știu foarte bine sloganul „Dați un leu pentru Ateneu”, rezultatul unei campanii publice de strângere de fonduri de la finalul secolului al XIX-lea. Operă a arhitectului francez Albert Galleron, Ateneul impresionează prin stilul neoclasic și eclectic, dar și prin pictura interioară.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Biserica Stavropoleos

O bijuterie arhitecturală, ascunsă printre restaurantele și barurile ce au acaparat Centrul Vechi al orașului, în Biserica Stavropoleos, timpul parcă a rămas nemișcat.

Ridicată în jurul anului 1724, aceasta se află în interiorul unui han. Deși a fost pe punctul de a se prăbuși în timpul unui cutremur din 1838, fundația a rezistat dar nu ca lăcaș de cult. În intervalul dintre cele două Războaie Mondiale a fost transformată în monument istoric, redevenind lăcaș de cult în 1940.

Palatul Parlamentului

Ridicată pe un munte de suferință și cu pierderi omenești în timpul construcției, „Casa Poporului” a fost unul dintre cele mai ambițioase proiecte ale lui Nicolae Ceaușescu.

Are 86 de metri înălțime și 92 de metri sub pământ. Dimensiunile și arhitectura sa (este a doua din lume, după Pentagon, la categoria clădiri administrative) atrag ca un magnet zeci de mii de turiști din toate colțurile lumii.

Pentru a putea fi construită, Ceaușescu a comandat demolarea unor cartiere și a unei părți din Centrul Vechi al Bucureștiului, precum și a unei serii de clăridi importante: Spitalul Brâncovenesc, Arhivele Naționale, Stadionul Republica și Mănăstirea Văcărești.

Pe scurt, Palatul Parlamentului înseamnă: 12 nivele la suprafață, 8 în subteran și este împărțită în 21 de corpuri, cu un total de 1100 de încăperi.

Proiectul a avut 200 de arhitecți si 20.000 de muncitori, în trei ture, 24 de ore pe zi. S-au folosit un milion de m3 de marmură, 2800 de candelabre și 3500 de tone de cristal, pe lângă tonele de ciment, oțel, lemn și sticlă.