00:36
Vorbirea și exprimarea corectă sunt ca mersul: facem asta zi de zi, fără a conștientiza și fără a depune prea mare efort. Dar, asemenea oricărui instrument, se uzează dacă nu îi acorzi atenția cuvenită. Tocmai de aceea, astăzi vorbim despre un alt subiect care stârnește confuzie: care este pluralul cuvântului miez?
Limba română este o limbă cu extrem de multe forme flexionare ale cuvintelor, ceea ce explică într-o oarecare măsură greșelile repetate pe care le fac românii.
Fie că vorbim de acordul corect dintre subiect și predicat, de conjugarea verbelor sau de forma de plural a cuvintelor, confuziile apar des, iar până la greșelile gramaticale mai rămâne un singur pas.
Una dintre cele mai frecvente greșeli în scriere și vorbire este legată de forma de plural a cuvântului miez. Astfel, cu toții am auzit una dintre cele trei variante: ”mieji”, ”miezi” sau ”miezuri”. Însă, care este variante corectă?
Citește și: Care este pluralul cuvântului ecler? Foarte mulți români nu știu forma corectă
Dacă îți dorești o comunicare corectă și îngrijită în limba română, este important să ții cont de sfaturile din paragrafele de mai jos. Conform DOOM2, miez denumește, într-o primă accepție a termenului, ”parte comestibilă a nucii”, substantiv masculin cu două forme de plural miezi/mieji.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Al doilea sens se referă la ”interiorul unei forme de turnătorie” și este substantiv neutru cu o singură formă de plural – miezuri. Cel de-al treilea miez apare ca noutate, substantiv neutru ce denumește ”miezul zilei”.
Așadar, atunci când ne referim la miez ca la partea din interior, comestibilă, a unei nuci, vom folosi ca formă de plural miezi/mieji. Iar atunci când vorbim despre celălalt sens – parte a unei forme de turnătorie, așezată în interiorul acesteia, cu ajutorul căreia se obțin goluri sau scobituri într-o piesă turnată, forma de plural va fi miezuri.
Cazul nominativ
Substantivul miez la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției. Astfel, avem:
Singular
nearticulat – miez
articular – miezul
Plural
nearticulat – miezuri
articulat – miezurile
Cazul dativ
Substantivul miez la cazul dativ determină un verb. Este, ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral. Astfel, avem:
Singular
nearticulat – miez
articulat – miezului
Plural
nearticulat – miezuri
articulat – miezurilor.
Vezi și: Care este forma corectă de plural a cuvântului ciocolată? Mulți români fac această greșeală
Probabil ai auzit măcar o dată expresia ”vorbe fără miez, de flecăreală”, dar știi ce înseamnă? Expresia are legătură cu mica adunare de vecini de la sat, numită clacă. În trecut, vecinii se adunau cu scopul de a-l ajuta la muncă pe unul dintre ei. În timpul muncii, aceștia spuneau tot felul de snoave, de ghicitori și de bârfe din sat.
O altă expresie des întâlnită este ”a intra în miezul lucrurilor”, ceea ce înseamnă a pătrunde în fondul problemelor; a studia chestiuni adânc, în profunzime.
Exemple:
Iată, unii cârtesc împotriva Starețului socotind că el nu intră în miezul lucrurilor, că nu vrea să-i primească (…). (Teoctist Caia)
Am crezut, înainte de a intra în miezul lucrurilor, că locul întâi, numeric, va fi acela al stejarului și al ”speciilor” sale (…). Valeriu Dinu
O expresie mai puțin cunoscută este ”A hrăni (sau a crește pe cineva) cu miez de nucă”, adică a ține pe cineva în huzur, a răsfăța.
