Care este locul complementului indirect. Exemplificări corecte gramatical

Ileana Mlădinoiu 19.09.2021, 15:40
Care este locul complementului indirect. Exemplificări corecte gramatical

Alături de complementul direct despre care s-a scris într-un alt articol, complementul indirect intră în categoria complementelor necircumstanțiale și este parte secundară de propoziție.

Care este locul complementului indirect

Împreună cu subiectul, predicatul (părți principale) și atributul (parte secundară), complementul indirect face parte din sintaxa propoziției. Ca atare, analiza lui ia naștere în cadrul unei propoziții de sine stătătoare sau în interiorul unei fraze, după ce s-a realizat împărțirea corectă în propoziții, ținându-se cont de predicatele acestora și de elementele de legătură.

Definirea complementului indirect comportă dificultăți cauzate de elementele regente (cuvintele de care depinde), de părțile de vorbire în care se concretizează și de ceea ce se exprimă prin această determinare, conform lucrării “Gramatica limbii române explicată-Sintaxa”, de C. Dimitriu.

Care este locul complementului indirect
Care este locul complementului indirect

De cine depinde complementul indirect și prin ce se exprimă

Gramatica Academiei dă lămuriri cu privire la aceste elemente regente, așa încât definirea complementului indirect este: partea de propoziție care determină un verb, o locuțiune verbală, un adverb, un adjectiv, o locuțiune adjectivală sau o interjecție, indicând, în general, obiectul căruia i se atribuie o acțiune, o însușire ori o caracteristică.

Prin urmare, din ultima parte a definirii reies și valorile complementului indirect care sunt: atribuirea, adresarea, cărora le adăugăm nuanțe mai îndepărtate de valoarea principală de atribuire, cum ar fi originea/proveniența.

Pentru acest complement se mai folosesc termenii: complement obiect indirect, obiect indirect sau complement indirect (termen cel mai uzitat de către profesori și elevi).

Rezumând, mai pe înțelesul tuturor, complementul indirect arată obiectul asupra căruia se răsfrânge în mod indirect acțiunea verbului determinat.

El răspunde la întrebările: cu cine? cu ce? despre cine? despre ce? pentru cine? pentru ce? la cine? la ce? de cine? de ce? cui? împotriva cui? contra cui? asupra cui?

Explicații pe larg, exemple

Valorile complementului indirect

Principala valoare a complementului indirect este atribuirea sau adresarea.

De ex.: Elevii explică dirigintelui cum s-a petrecut întâmplarea. (Cui explică elevii?- dirigintelui)

A pasat altuia grijile sale. (Cui a pasat grijile?- altuia)

Câinele înțelegea că era vorba despre el. (Despre cine era vorba? -despre el)

Are multă ură asupra oamenilor răi. (Asupra cui are ură? -asupra oamenilor)

Elementele regente sau părțile de vorbire pe care le determină complementul indirect

-un verb; De ex.: Îi trimit mamei flori. Trimit este verb- element regent- mamei- complement indirect (cui trimit flori?-mamei)

-o locuțiune verbală; De ex.: Nu și-a dat seama de greșeala făcută (de ce nu și-a dat seama?)

-un adjectiv propriu-zis; De ex.: Este un om bun la toate. Femeia este capabilă de efort susținut. O precizare se impune aici. Adjectivele pronominale și adjectivele numerale nu pot fi niciodată regente ale complementelor indirecte.

-o locuțiune adjectivală; De ex.: Marian este cu nasul pe sus față de colegi.

– o interjecție; Ex.: E vai de ei! Interjecțiile apar destul de rar ca regente ale complementelor indirecte. În general, onomatopeele pot fi elemente determinate: poc, pleosc, buf etc.

-un adverb; Ex.: A lucrat separat de ei. ȘI adverbul apare rar ca regent. Cităm pe aproape, departe. Ex.: Ea este departe de mine.

Părțile de vorbire prin care se exprimă complementul indirect:

-substantiv în dativ; Ex.: Îi voi înmâna elevei premiul.

-substantiv în acuzativ; Ex.: Am vorbit despre emisiune.

-substantiv în genitiv; S-au năpustit asupra animalului.

-pronume personal în acuzativ, dativ, genitiv; Ex.: I-am adus hainele.

-pronume demonstrativ; S-a gândit la celălalt.

-pronume posesiv; S-a uitat la al său.

-pronume reflexiv; Și-a adus materialele.

-numeral cardinal în Ac. G. D; A telefonat celor doi.

-numeral ordinal; S-au aliat împotriva celui de-al treilea.

-verb la infinitiv; Era obișnuit a suferi.

-verb la gerunziu; S-a săturat tăcând.

-verb la supin; Se va plictisi de învățat.

Locul complementului indirect

Locul obișnuit al complementului indirect este după cuvântul determinat, dar el poate sta și înaintea acestuia.

Vedetelor li se întinde covorul roșu pe care să pășească.

Punctuația complementului indirect

1.Complementul indirect nu se desparte prin virgulă de cuvântul determinat.

Ex. “Și purtat de biruință, să mă-mpiedic de-un moșneag?” (Mihai Eminescu, Scrisoarea III)

2.Complementele indirecte coordonate se despart sau nu prin virgulă, conform regulilor de punctuație a părților de propoziție coordonate.

Ex. S-au împodobit brazii cu globuri și ghirlande. Nu m-am gândit nici la Maria, nici la străin.

Urmăriți Impact.ro și pe