23:18
Aleksandr Lukașenko este unul dintre aliații importanți ai lui Vladimir Putin, ba chiar a cerut să ia și el parte la negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina. În luna martie, Kievul spunea că Mocova ar putea primi întăriri pe front din Belarus, însă Minskul a susținut că țara sa nu se va alătura Rusiei. Acum, fosta republică sovietică avertizează NATO.
Un aliat apropiat al Rusiei, președintele Belarusului Aleksandr Lukașenko declara în martie că forțele sale armate nu vor lua parte la ceea ce Moscova numește „operațiunea sa specială” în Ucraina, dar teritoriul țării sale a fost o rampă de lansare pentru ca Rusia să trimită mii de trupe peste graniță, pe 24 februarie.
Acum, Belarus a anunțat că va desfășura trupe pentru operațiuni speciale în trei zone din apropierea graniței sale de sud cu Ucraina, în timp ce președintele Aleksandr Lukașenko a vorbit despre rolul rachetelor de fabricație rusă în consolidarea apărării țării. Minskul s-a plâns luni de zile că țările NATO adună soldați în apropierea granițelor sale, Polonia, Lituania și Letonia fiind toate membre ale alianței, și de aceea mărește volumul și intensitatea propriilor exerciții militare ca răspuns.
„Statele Unite și aliații săi continuă să-și dezvolte prezența militară la granițele de stat ale Republicii Belarus. Gruparea stabilită s-a dublat în ultimele șase luni”, a declarat șeful Statului Major General Viktor Gulevici, citat de Reuters.
Belarus desfășoară, de asemenea, unități de apărare aeriană, artilerie și rachete pentru exerciții în vest, a mai precizat Gulevici. Aleksandr Lukașenko a spus că Moscova a fost de acord să ajute Minskul să producă rachete similare cu cele Iskander, pe care Rusia le-a folosit în Ucraina și că dorește ca Belarus să continue să folosească sisteme de rachete sol-aer S-400 și S-300 fabricate rusești.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Suntem realiști, înțelegem că nu vom putea învinge NATO. Dar putem provoca pagube, mai ales acelor teritorii din care vom fi atacați”, a spus dictatorul de la Minsk.
La patru zile după ce Rusia a invadat Ucraina, Lukașenko a organizat un referendum pentru schimbarea Constituției, care prevede renunțarea la neutralitatea nucleară. După destrămarea Uniunii Sovietice, în 1991, Belarus a restituit Rusiei armele nucleare desfăşurate pe teritoriul său.
