BAC 2021, sesiunea de toamnă. Cu ce subiecte s-au confruntat elevii la proba de istorie

Daria Petrescu 17.08.2021, 10:38
BAC 2021, sesiunea de toamnă. Cu ce subiecte s-au confruntat elevii la proba de istorie

Pe 17 august, absolvenții clasei a XII-a, care nu au promovat în sesiunea din vară a Bacalaureatului 2021, vor susține proba la alegere a profilului și specializării. Astfel că, elevii vor susține proba la istorie. Iată cu ce subiecte s-au confruntat elevii la proba de istorie

BAC 2021, sesiunea de toamnă. Cu ce subiecte s-au confruntat elevii la proba de istorie

Subiectele la istorie, disponibile AICI.

Pe 17 august, începând cu ora 9.00, absolvenții clasei a XII-a au avut de susținut proba scrisă la matematică, dar și proba la istorie.  Sesiunea de toamnă a Bacalaureatului 2021 a început pe 16 august, cu proba scrisă la limba și Literatura Română.

Astfel că, pentru cei care au avut de susținut proba marți dimineața, vă invităm să aflați cu ce subiecte s-au confruntat elevii la proba de istorie. Acestea vor fi publicate aici în jurul orelor prânzului.

Bacalaureat 2021, sesiunea de toamnă. Proba de istorie

Dacă pentru unii subiectele la proba de istorie au fost unele ușoare, pentru alții situația s-a complicat și nu au putut face prea mare lucru pe foaia de examen. Impact.ro vă prezintă mai jos cu ce subiecte s-au confruntat elevii la proba de istorie

Ce exerciții și ce probleme au avut de rezolvat elevii la proba de matematică, pe 17 august

Bacalaureat 2021, sesiunea de toamnă a început cu proba la Limba și literature română, susținută de elevi pe data de 16 august. Proba de matematică  s-a susținut marți, 17 august, începând cu ora 9.00. Pentru proba scrisă, candidații au la dispoziție trei ore, la fel ca și în alți ani.

Bacalaureat 2021, sesiunea de toamnă

După sesiunea de Bacalaureat 2021 susținută de elevii clasei a XII-a în vară, începând cu 16 august, a început cea de-a doua sesiune, cea de toamnă. Înscrierea candidaților la a doua sesiune de examen, inclusiv a candidaților care au promovat examenele de corigențe s-a făcut între 19-26 iulie.

Pentru rezolvarea subiectelor, candidații au avut la dispoziție timp de trei ore, iar proba a început cu ora 9.00 dimineața. Rezultatele se vor afișa pe 31 august, iar cele finale, după contestații, pe 3 septembrie.

Luni a avut loc prima probă în cadrul examenului de bacalaureat 2021. Prima probă a sesiunii din această toamnă, la Bacalaureat 2021, a fost la Limba și Literatura Română, când elevii au avut de rezolvat mai multe subiecte din operele studiate de-alungul anilor.

Reguli pe care elevii trebuie să le respecte în sala de examen:

– candidații vor folosi numai cerneală sau pastă de culoare albastră, pentru rezolvarea subiectelor

– Probele de examen vor fi supravegheate video

– Este interzisă introducerea în sălile examen a unor obiecte, precum ghiozdane, poșete etc

-Este interzis de asemenea să se intre în sală cu telefonul mobil.

-Pentru a trece examenul de bacalaureat, este nevoie de minim nota 5 la fiecare materie, însă de o medie aritmetică finală de minim 6.

Calendar sesiunea august – septembrie BAC 2021

19 – 26 iulie 2021 – Înscrierea candidaților la a doua sesiune de examen, inclusiv a candidaților care au promovat examenele de corigențe

16 august 2021 – Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă

17 august 2021 – Proba obligatorie a profilului – proba E.c) (matematică sau istorie) – proba scrisă

18 august 2021 – Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă

19 august 2021 – Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă

Se echivalează:

23-24 august 2021 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A

25 august 2021 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B

26 – 27 august 2021 – Evaluarea competențelor digitale – proba D

30 – 31 august 2021 – Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C

Când vor fi afișate rezultatele la BAC 2021, sesiunea de toamnă

31 august 2021 – Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12,00) și depunerea contestațiilor (orele 12,00 – 18,00)

1- 3 septembrie 2021 – Rezolvarea contestațiilor

3 septembrie 2021 – Afișarea rezultatelor finale la bacalaureat 2021

Subiectele la istorie

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „În primele decenii ale existenței sale ca stat, Moldova s-a confruntat cu repetatele încercări ale Ungariei de a-și restabili suzeranitatea asupra regiunilor de la Est de Carpați. Domnii Moldovei au încercat să scape de această amenințare, sprijinindu-se pe Polonia.
Lui Bogdan, creatorul statului independent moldovenesc, i-a urmat în scaun Lațcu […]. El a trebuit să facă față încercuirii polono-maghiare realizate prin alegerea regelui Ungariei, Ludovic I, ca rege al Poloniei în 1370. Pentru a slăbi presiunea regatului Ungariei, Lațcu a trecut la catolicism, intrând în legătură directă cu papalitatea. Izvorâtă dintr-o preocupare pur politică, adoptarea
catolicismului nu a supraviețuit domniei lui Lațcu […].
Urmașul lui Lațcu, Petru Mușat […], s-a folosit de destrămarea, după moartea lui Ludovic I (1382), a uniunii polono-maghiare, pentru a se elibera de presiunea Ungariei și pentru a reglementa relațiile cu Polonia. Legăturile stabilite cu Polonia în 1387, prin tratatul de la Liov, au oferit Moldovei
un sprijin extern împotriva primejdiei ungare. O vădită preocupare a manifestat Petru Mușat pentru organizarea economică, administrativă și religioasă a țării. El a bătut primii bani moldovenești de argint; veniturile țării au crescut considerabil prin comerțul intern și de tranzit.”
(A. Oțetea, Istoria poporului român)

B. „Din 1470, Ștefan cel Mare începe rezistența față de Poartă [Imperiul Otoman]. Ca şi domnul Țării Românești, Mircea cel Bătrân sau voievodul Transilvaniei, Iancu de Hunedoara, Ștefan [cel Mare] urmărește cooperarea într-un efort comun şi de durată cu Ţara Românească, Transilvania
şi Ungaria. […] Față de opțiunea lui Ștefan cel Mare, oficialitățile otomane hotărăsc războiul împotriva Moldovei. Mai întâi printr-un atac al tătarilor, care sunt însă complet învinși la Lipinți, în apropierea Nistrului […]. A urmat intervenția directă a forțelor otomane […]. Bătălia s-a dat la 10 ianuarie 1475,
în fața orașului Vaslui, […] pe un teren mărginit de păduri întrucât acesta nu îngăduia desfășurarea forțelor de invazie. Înfrângerea otomanilor a fost totală; urmărirea lor a ținut aproape patru zile. […]
Biruința de prestigiu […] de la Vaslui nu putea împiedica reacția Porţii ce dispunea de foarte mari rezerve de oameni şi armament. Ca urmare, Ștefan cel Mare trimite, chiar la 25 ianuarie 1475, suveranilor Europei o scrisoare vestindu-le […] victoria de la Vaslui și avertizând că sultanul va veni
«cu toată puterea sa» să cuprindă Moldova […].”
(C. C. Giurescu, D. C. Giurescu, Scurtă istorie a românilor)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi voievodul Transilvaniei precizat în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la domeniul economic. 2 puncte
3. Menţionaţi două spații istorice la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că adoptarea catolicismului este temporară. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două acțiuni la care participă românii în cadrul relațiilor internaționale din secolele al XIV-lea – al XV-lea, în afara celor la care se referă sursele A și B. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două acțiuni diplomatice desfășurate de reprezentanții spațiului românesc în secolele al XVI-lea – al XVII-lea. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„România a dus […] negocieri cu Serbia și Grecia în vederea unei alianțe împotriva Imperiului Otoman. Relațiile cu Serbia erau deosebit de strânse, datorită uriașului spirit de independență din ambele țări. […] Carol I și prințul Serbiei […] au fost de acord, în 1867, să colaboreze, și un tratat de
alianță, ce prevedea o acțiune militară comună în vederea înlăturării suzeranității Imperiului Otoman, a fost semnat […] în 1868. […]
Guvernul conservator al lui Lascăr Catargiu s-a orientat din ce în ce mai mult spre Austria
[…]. Discuțiile […] privitoare la un acord comercial cuprinzător, care se tergiversau încă din perioada imediat următoare venirii lui Carol I la tronul statului român, se accelerau acum întrucât ambele părți îi recunoșteau avantajele. […] Tratatul a fost semnat în 1875 și […] prevedea dezvoltarea comerțului între cele două țări […], dar avantajele economice reveneau clar Austro-Ungariei, dat fiind că acesteia i se acordaseră cele mai scăzute tarife posibile la aproape toate mărfurile […]. În schimb, României i se permitea să exporte în Austro-Ungaria, fără taxe vamale, grâne și alte produse […].
România a urmărit și stabilirea unor relații […] cu Rusia. În 1874 ea a stabilit o agenție diplomatică la Sankt Petersburg, iar în 1875 au început negocierile pentru un tratat comercial. […]
Românii căutau un sprijin în plus pentru independența lor, în timp ce rușii doreau să contrabalanseze prezența crescândă a Austriei în România. Cu toate că în august era deja pregătit un proiect, negociatorii ruși ezitau să-l semneze […], ca să nu-i ofenseze pe turci […]. Criza […] din 1875, și
conștiința că Serbia și Muntenegru ar putea intra în război împotriva Imperiului Otoman și că Rusia ar fi atunci nevoită să trimită sprijin prin România, i-a convins până la urmă pe ruși să accepte condițiile românești. Tratatul [comercial] a fost semnat în martie 1876 și ratificat în octombrie 1876.
[…] Astfel, o a doua Mare Putere a recunoscut, în decurs de un an, dreptul României de a încheia acorduri internaționale fără consimțământul guvernului otoman, iar conducătorii politici români erau convinși că reușiseră să capteze bunăvoința Rusiei.” (K. Hitchins, România 1866-1947)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi statul sub suzeranitatea căruia se află România, precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi conducătorul statului român și o acțiune desfășurată între România și Serbia, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la Tratatul României cu Austro-Ungaria. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la relațiile dintre România și Rusia,
susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia un proiect politic elaborat în spațiul românesc între anii 1801-1850 a favorizat constituirea statului român modern. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția Românei în secolul al XX-lea, având în vedere:
– menționarea a două acțiuni desfășurate de români în contextul unui conflict politico-militar internațional din primele două decenii ale secolului al XX-lea și a câte unei consecințe a fiecăreia dintre aceste acțiuni;
– prezentarea unui aspect referitor la Constituția din 1923;
– precizarea noului regim politic impus în România postbelică, în prima jumătate a secolului al XX-lea;
– formularea unui punct de vedere referitor la politica internă a României în perioada 1952-1980 și susținerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succsiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Urmăriți Impact.ro și pe