Cu tot boicotul făcut de români și cu toată presiunea pusă de autoritățile de la București, se pare că țara noastră are șanse minime să adere la Spațiul Schengen, iar de vină este tot Austria. Ultimele declarații venite de la Viena le-au dat fiori reci politicienilor români.
Vin vești proaste din Austria țară care s-a opus aderării României și a Bulgariei la Spațiul Schengen. Oficialii austrieci nu par dispuși să își schimbe votul acum și se pare că nici în viitorul apropiat. Cel care a vorbit recent despre poziția Austriei a fost ministrul de Externe austriac.
Alexander Schallenberg a declarat recent într-un interviu acordat publicației Politico că Austria îşi va menţine veto-ul faţă de intrarea Bulgariei şi României, până când va observa o „scădere susţinută” a numărului celor care solicită azil în Austria.

De asemenea, el a descris veto-ul austriac drept un „semnal de avertizare” pentru Bruxelles, ce „trebuie să înţeleagă că, atunci când avem peste 100.000 de cereri de azil în 12 luni, este dificil pentru noi, Austria, să lăsăm pur şi simplu acest sistem disfuncţional să meargă mai departe. Ceea ce este important pentru noi, ca să fiu cât se poate de sincer, este ca numărul (migranţilor) să coboare şi să fie o scădere susţinută”, a declarat ministrul Schallenberg.
Autoritățile austriece susțin că cererile de azil în Austria (fără a include ucrainenii) aproape s-au triplat anul trecut, ajungând la aproximativ 110.000, cea mai mare rată pe cap de locuitor din UE, ceea ce a determinat guvernul să blocheze extinderea spațiului Schengen în decembrie.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Schallenberg a refuzat să definească un termen pentru momentul în care Viena ar putea ridica dreptul de veto asupra extinderii Schengen. Însă, în condițiile în care sosirile de refugiați continuă să crească, agenția de azil a UE înregistrând în ianuarie o creștere de aproape 60% de la un an la altul, o rezolvare a impasului privind Schengen pare să fie inaccesibilă pe termen scurt.
Potrivit așa-numitei reguli de la Dublin, țara în care un refugiat intră în UE și este înregistrat este responsabilă pentru gestionarea cazului persoanei respective, însă Ungaria refuză să înregistreze majoritatea solicitanților de azil, iar aceștia ajung, în general, în Austria.